Zmărăndescu: "Ar fi trebuit să-i rupem în bătaie şi să-i predăm la Poliţie"

"L-am prins pe ăla care a furat maşina lui Gigi. N-am făcut nimic."

R.: Familia te-a vizitat la închisoare?
C. Z.: Da. Dar mai puţin copii. Nu am vrut să-şi vadă părintele în situaţia aia. Eu, unul, nici nu vroiam să ies din celulă. Asta să fie clar. Eu nici nu ieşeam din celulă. Nu voiam să am nici un fel de discuţie cu absolut nimeni. Am ieşit foarte puţin. Ce treabă am eu să stau de vorbă cu toţi infractorii? Ce, eu sînt infractor? Ce, eu am furat ceva? Ce am făcut? Am dat în cap la cineva? Am făcut trafic de carne vie sau  droguri? Ce am făcut? Am prins pe unul care a furat o maşină. Mare rahat, ce am făcut. Dacă făceau şi ei o paralelă între X şi Y, cine e X şi cine e Y. Nu ca persoană publică, nu ca funcţie, ci ca şi calitate umană. Cine are cazier? Ăla are, ăla nu are. Cine are amenzi? Ăla e cercetat, ăla nu e cercetat. Nu! Pe noi ne-au catalogat din prima: pericol deosebit de grav pentru cetăţeni. Sînt persoane care sînt acuzate de lucruri mult mai grave, de tentativă de omor şi care sînt judecate în libertate. După 24 de ore le dă drumul şi îi judecă în libertate. Cazuistica o dovedeşte. Pentru ce, mă? Ce am făcut? L-am prins pe ăla care a furat maşina lui Gigi. N-am făcut nimic.  
R.: Mai precis?
C. Z.: Eu l-am prins chiar pe ăla de a furat maşina lui Gigi. Eu nu pot să-mi dau seama ce fel de anchetă se face? Atîta timp cît spunem: ”Presupuşii hoţi”. Cum presupuşii hoţi? Cînd presupuşii hoţi m-au dus chiar la maşina lui Gigi cu numere de Germania?! Îşi înscena Gigi nebunia asta? Şi noi luam nişte cetăţeni integri de pe stradă? O nebunie. Nuuu… Al meu, individul pe care l-am prins eu, şi-a luat de la mine o palmă. Atît! Cînd a scos cuţitul la mine. Atîta! Nu are nici o secundă de îngrijiri medicale. Şi să nu îmi spună mie de privare de libertate, sechestrare sau ce zic ei acolo! Măi nene, pe mine dacă încearcă unul să mă priveze de libertate mă zbat, urlu ţip, mă bat cu ei, am semne, că doar nu poate să mă ia aşa, ca pe orice…


"Cînd l-am prins, a băgat mîna în buzunar şi a scos un briceag"

R.: Apoi?
C. Z.: Am reuşit într-un final să ajunem la cei care au furat maşina. Normal, trebuia să discutăm cu ei să ne dea maşina domnului Becali înapoi. În momentul în care ne-au văzut, nu ştiu de ce, au fugit. Li s-a oprit maşina în intersecţie. În momentul ăla, noi fiind într-un Jeep, pe parcursul urmăririi s-a frînat de vreo două-trei ori, am intrat în partea din spate a maşinii. Dacă erau nişte cetăţeni oneşti, în momentul accidentului se dădeau jos şi se certau cu noi: “Băi, ce ai făcut, mă?” Nuuu, s-au dat jos şi-a luat-o la fugă. Unul dintre cei doi, care erau cu mine în maşină, mi-a zis: “Uite, ăla e ăla care i-a luat masina lui Gigi.” În urma informaţiilor pe care el le avea. L-am şi strigat: “David, stai! Nu se întîmplă nimic. Nu vrem decît maşina dl Becali înapoi, atît.” Am alergat după el. La un moment dat, s-a oprit. Nu mi-am dat seama că a aruncat ce avea în buzunar. Cînd l-am prins, a băgat mîna în buzunar şi a scos un briceag.
R: Ce fel de briceag?
C.Z.: Pe cuvînt de onoare, numai mînerul era de 30 de cm. Dacă îl deschidea, se făcea lejer de juma’ de metru, ziceai că e sabie. Şi în momentul în care l-a tras din buzunar, să îl scoată, l-am dezarmat. Pe urmă i-am spus clar: Nu am nici o treabă cu tine, mă duci la maşina la domnul Becali şi pe urmă la poliţie cu tine! S-a terminat balamucul. Cînd am fost să luăm maşina, în spatele Circului de stat, într-o parcare, mi-a arătat maşina. Era cu numere de Germania. Nu am recunoscut-o. Şi eu îi zic: Du-te, mă, că nu e e asta maşina! Ba da, asta e maşina - îmi zice. Îi spun să îmi dea cheia şi îmi zice că a aruncat-o cînd a fugit. Bine. Am pus pe băiatul care era cu mine să sune la domnul Gigi, să ne trimită a doua cheie. Şi aia era maşina, pentru că altfel nu se potrivea cheia. Îţi dau cuvîntul meu de onoare, s-a rugat de mine să meargă la domnul Becali să-l ierte, că are coadă, că îi dă şi din urmă, că are familie. Noi, tăntălăi, că altfel nu pot să spun. Proşti, tăntălăi, zi-ne cum vrei. Trebuia de atunci, din momentul ăla rupţi cu bătaia şi predaţi la poliţie. Rupţi cu bătaia! Noi, proştii satului, asta am făcut. Ne-a fost milă de …. de… Aia e! Şi domnul Becali ce a făcut? I-a aşezat la masă şi i-a întrebat: “De ce mi-aţi furat maşina?” I-a omenit, i-a aşezat la masă. Încă au avut şi pretenţii, nu un suc cu orice, cu vodcă nu ştiu de care, whisky, unul vroia nu ştiu ce coniac. Ne-a bufnit şi rîsul. Şi mai tăntălău nea’ Gigi, că i-a fost mai milă decît ne-a fost nouă… Cînd i-a pus să jure pe Biblie că nu o să mai facă niciodată infracţiuni şi nu ştiu ce, ne-a bufnit pe toţi rîsul. Măi nea’ Gigi, ăştia nu sînt oameni care să…  Nu, dom’ne, că dacă ei jură, eu am încredere în ei! Le-a dat şi bani de taxi să se ducă acasă!


Nu e un ciuri-buri pe care îl iei în mînă şi fugi cu el trei kilometri!

R.: Păi nu i-aţi sechestrat?
C. Z.: Spun domnii procurori că i-am sechestrat. Cum i-am sechestrat? Uite, individual ăla, David, a venit cu mine de bună voie. A mers cu mine pe stradă nebătut, nenimic. El a vrut să vorbească cu domnul Becali. Eu nu înţeleg... Mai ales că, eu aşa ştiu, dacă forţezi pe pe cineva să facă un lucru, trebuie să îl forţezi fizic, psihic, mai multe. Şi… nu era unu’ de 30 de kile, are 90 de kile, e cît mine, dă-l în mă-sa pe gheaţă. Nu e un ciuri-buri pe care îl iei în mînă şi fugi cu el trei kilometri. Faptul că a scos cuţitul la mine, dovedeşte că nu era un simplu hoţ de maşini. Becali a fost pentru mine ca un tată. Eu, dacă am intrat în rahatul ăsta, n-am intrat nici o clipă cu gîndul că vom face vreo infracţiune sau ceva. Singurul lucru pe care mi-l reproşez şi pe care l-am greşit e că nu i-am predat poliţiei.
R: Cu Gigi Becali ai vorbit de cînd ai ieşit?
C. Z.: Nu am voie să iau legătura cu el. Nu am voie să iau legătura cu nimeni din dosar, nici cu cei trei hoţi sau familiile lor, nici cu cei implicaţi în dosar, nici direct, nici indirect, nici prin terţe persoane. Nu am voie să port armă, nu am voie să părăsesc Bucureştiul şi Ilfovul. Armă se consideră şi dacă fac arte marţiale cu armă. Dacă îmi iau o armă din bambus sau un nunceak cu care lucrez la sală, la antrenamente. Mi-au spus clar să le port în altă maşină, separată. Păi şi eu ce fac? Mă duc cu două maşini la antrenamente? Sînt ale mele, e echipamentul meu personal cu care lucrez. În fiecare luni, dau cu subsemnatul la Poliţia Capitalei.


"Am gardă de corp pentru familie, soţie, copii şi pentru mine"

R.: 29 de zile. Îţi pare rău?
C. Z.: Luna asta m-a afectat mai mult decît orice. Şi cine ştie cît o să mă mai afecteze în continuare… Am pierdut o grămadă şi în afaceri şi în tot. E ca la Hiroshima, Nagasaki, ia-o cum vrei tu. M-am împăcat cu situaţia şi nu fac altceva decît să încerc să îmi revin. Nu-i nimic, o luăm de la capăt şi ne ridicăm. Mă gîndesc foarte serios la ce am de făcut de acum încolo. Am ajuns la concluzia că mai bine muncesc pentru alţii decît pentru mine. Nu ştiu, vom vedea. Cînd m-au eliberat, băieţelul m-au întrebat: “Tati, da’ tu de ce ai fost arestat?” Nu ştiu nici acum, după două săptămîni, ce să îi spun copilului. Partea mai gravă acum e, că se primesc tot felul de mesaje de ameninţare pe telefonul meu. Îmi ameninţă familia!
R: Cine?
C.Z: Nu vreau să-ţi zic, sînt foarte urîte. Le-am dat SMS-urile avocatului meu, ofiţerului care mă supraveghează. Nu aş vrea să vedeţi niciodată mesajele astea! Aşa că mi-am luat gardă de corp pentru familie, soţie, copii şi pentru mine. Îţi zic: eu am făcut 29 de zile de arest pentru nimic. Dar dacă se atinge cineva de un fir de păr din capul familiei mele, nu contează ce se întîmplă după aia, chiar nu contează, mă-nţelegi? Fac orice pentru familia mea, pentru protecţia familiei mele. Aviz amatorilor! Nu contează ce se întîmplă cu mine după aia, chiar nu contează. Îţi zic eu, nu contează.

Taguri: masina interviu hot Gigi Becali catalin zmarandescu arest