45 articole in tagul vacanta
În acest episod, ne adresăm familiilor cu copii, cît şi celor care, neavînd altă treabă mai bună, vor s-o facă: este un must să te duci la Disney dacă mergi la Paris. Veţi vedea mereu copii de 3 ani în centrul Bucureştiului sau în cartierele mai selecte – ca Floreasca sau limitrof – care spun: „Am fot la Dişnei! L-am văzut pe Michi, cale ela foalte flumos!“.
Bine v-am regăsit. Prieteni ai naturii, să o distrugem! Ca să facem loc pentru ceva mult mai important, Oraşul. Pentru că, dragi iubitori ai naturii, orice natură trebuie să dispară cînd vine vorba de lucruri mult mai importante, cum ar fi Oraşul Paris. Cum v-am promis, cîteva lucruri pe care TREBUIE să le faceţi acolo.
Da, stimaţi telespectatori, după ce a ajuns la capătul Europei, Nae semnalizează la stînga şi face dreapta spre Madrid. La intersecţia între Prado şi Thyssen se opreşte cît să-şi lege şireturile. Mare greşeală! Fugărit de un taur scăpat de la corida, se urcă cu 300 km/h în TGV-ul spaniol şi nu se mai opreşte decît la Barcelona.
Ajuns la Grenoble, Nae se întîlneşte cu piticul din Amélie, iar acesta se oferă să-i fie ghid prin Franţa. Şi fotograf personal: îl pozează lîngă fosta flacără olimpică a Jocurilor de Iarnă din ‘68, se ţin după telefericul cu cabine sferice Les Bulles şi vizitează împreună Bastilia fără să-şi piardă capetele.
Motto:
„De la înălţimea acestor piramide vă privesc patruzeci de secole…“ – Napoleon la Piramide, 21 iulie 1798
„Mai avem patruzeci de minute, unde e bazarul?“ – un turist franco-român, tot acolo, 9 octombrie 2007
Nu-i nimic rău în a sta cu burta la soare în concediu, dar cînd un om are ocazia să se întîlnească cu cinci mii de ani de civilizaţie (întîlnire deloc ieftină, de altfel) şi asta nu-i provoacă decît somn, foame şi chef de bazar, vin şi întreb: „Da’ pentru ce-ai mai dat banii, bre? Ce, Mamaia nu era bună?“.
„De la înălţimea acestor piramide vă privesc patruzeci de secole…“ – Napoleon la Piramide, 21 iulie 1798
„Mai avem patruzeci de minute, unde e bazarul?“ – un turist franco-român, tot acolo, 9 octombrie 2007
Nu-i nimic rău în a sta cu burta la soare în concediu, dar cînd un om are ocazia să se întîlnească cu cinci mii de ani de civilizaţie (întîlnire deloc ieftină, de altfel) şi asta nu-i provoacă decît somn, foame şi chef de bazar, vin şi întreb: „Da’ pentru ce-ai mai dat banii, bre? Ce, Mamaia nu era bună?“.
Francezii îi zic „se bronzer idiot“; alţii îi spun „all inclusive“ – inclusiv românii. Este turismul pentru cei care n-au timp sau minte să pornească în concediu pe cont propriu sau pentru familişti care, cu urmaşii după ei, încearcă să scape de grija zilei, mesei şi berii de mîine. Aparţinînd categoriei no. 2, am ales, cu juniorul alături, să ne bronzăm idiot, la cinci stele turceşti. Adică vreo patru stele sincere, occidentale. Mai ales că e şi mai aproape decît litoralul românesc: nici două ore cu avionul! Antalya, păzeaaa!
Ultima fiţă, în materie de timp liber, este să pleci în vacanţă în locuri cît mai exotice, cît mai îndepărtate şi unde nu a mai fost nimeni din Bucureşti şi apoi să faci totul public. Regulă (de fapt, REGULĂ): trebuie să spui tuturor prietenilor, prietenelor, să dai informaţia revistelor mondene. Sub nici o formă un asemenea eveniment nu trebuie trecut sub tăcere!
La Invenţii şi Mărci s-au inventat mărcile poştale din paradisuri turistice
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 15 Iul 2009
| Biroul de Investigatii |
0 comentarii
Rio de Janeiro vă spune ceva? OK, femei semi-dezbrăcate şi samba, deci e bine. Da’ Bang-kok, Shanghai, Havana, Caracas, Dubai? Cum sună? Cam la fel de bine, zicem noi. Pe banii voştri, nişte băieţi deştepţi de la stat vor putea ajunge acolo anul acesta. E vorba de cei de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci – OSIM.
Academia Caţavencu vă prezintă cea mai mişto ofertă turistică pentru concediile de anul ăsta. Luaţi-vă adio de la mînăstirile din Bucovina, cortul din Vama Veche sau peştele din Deltă. Anul ăsta, o instituţie de stat dă tonul şi vă prezintă cel mai tare ghid turistic. Nu-l rataţi, că nici nu ştiţi ce pierdeţi.
Dacă ţi-ai programat în vacanţa asta excursii cu trenul prin Franţa, mai gîndeşte-te o dată. Şi poate pleci cu maşina. Plăteşti autostrada din 50 în 50 de kilometri, dar măcar nu joci rolul figurantului într-un film prost produs de ceferiştii francezi de la SNCF, care poate concura cu mare succes pe piaţa de entertainment, la secţiunea „Aventuri neaşteptate, şocuri şi alte concursuri de împrejurări“.
Într-un cărţoi cu invitaţii la turism în toate ţările lumii, etichetele Suediei sînt: blonzi & blonde, toţi frumoşi; Saab, Volvo; mobilă ieftină, dar imposibil de asamblat; ABBA, vikingi, jucători de tenis, Ericsson, schi etc. Parţial corect. Am văzut blonzi şi blonde pentru cîţiva ani, de maşini nu mai spun, telefoanele aşijderea, însă la schi n-am fost, pentru că am prins vreme de plajă.
Egipt (II). Zaman, un castel lîngă ocean
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 27 Mai 2009
| Alexandru Cristorian |
1 comentarii
Bine, hai, nu e la ocean, ci undeva pe malul Mării Roşii, dar cu marea n-aveam rimă. Iar Zaman ăsta (în arabă cică zaman înseamnă din trecut) e un loc atît de mişto, încît zici că e scos dintr-o poveste-n versuri. La vreo jumătate de oră de mers cu autocarul de la resort-ul Taba Heights, în mijlocul pustietăţii, la mama dracului pe un vîrf de munte, stă ascuns Zaman, ruina unui fost castel transformat într-un local cu atmosferă rustică şi un decor ce ascunde perfect elementele de tehnologie printre stînci şi mobilier din lemn de la 1800 toamna.
Egipt – o locaţie de Taba la Marea Roşie, cu resorturi de lux şi suite confortabile
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 29 Apr 2009
| Alexandru Cristorian |
7 comentarii
Bun, ce-i asta, Ghimeş?! Ei bine, este un foarte frumos sat dintre Moldova şi Ţinutul Secuiesc, în partea ne-moldoveană a lui. Ca să ajungi acolo, trebuie s-o iei pe drumul imoral al puşcăriei… Am glumit: trebuie să mergi prin Tîrgu Ocna… Asta după ce ai ajuns la Oneşti.
Toate drumurile duc la Roma. Sau măcar pe lîngă. Adică la Ciampino, la 15 km sud-est de oraş, unde-ţi aterizează cow-lost-ul (unii dintre pasageri chiar arată de parcă au pierdut vaca). Autobuz (1,2 euro) pînă la Anagnina, capăt de linie pe magistrala roşie a metroului roman (un euro). După trei sferturi de oră şi 15 staţii, eşti în Termini – principala gară a capitalei italiene.
Dintr-un Bucureşti mizerabil, aglomerat şi mitocănesc; din provincia cu străzi înfundate, primari corupţi şi şomaj înfloritor, de oriunde v-aţi afla în România, vă propunem s-o tăiaţi, preţ de un weekend. Unde? Într-o urbe mult mai civilizată, mai cochetă, mai interesantă şi mai îngăduitoare cu turiştii, orice verdeţuri tocate ar trage în plămîni. Amsterdam.
La Măgurele ne chinuim să mimăm ştiinţa, la NASA oamenii pleacă cu navetele în spaţiu. Aşa şi în secuime: pleci cu maşina şi te întorci alt om, de zici că ai ieşit în spaţiul cosmic. Lucrul ăsta e evident, dacă e să compari chelnerul de staţiune montană de la noi cu cel din secuime. De aceea vă recomand o pensiune cum toate îs pe-acolo: „Szent Kristof“. La Tuşnad. No! Oameni mai amabili şi care vorbesc mai puţin, dar cu folos, mai rar!
Din ciclul "Excursii în locuri unde nu merge nimeni", ARMACN (Asociaţia Rockerilor Munţomani Amatori afiliaţi la Clubul de NashpaTurizm) vă prezintă jurnalul de bord al corpului expediţionar format din Rockerul Bugetar, Rockerul Scriitor şi Rockerul Tăcut, care tocmai s-a întors glorios din ultima aventură montană.
Ce ne-am zis: dacă nu avem voie să scriem despre ce vrem noi din cauza unui mail-două de la cititori mai opăriţi, ce-ar fi să testăm cu ochii noştri Spania? Aşa că am ales Valencia: locul unde merge şi Bănel Nicoliţă!!! De unde şi pînă unde?! Ce căuta Bănelul în Valencia? Aer. Soare. Ca să răspundem la subiect şi să putem trece mai departe: Bănel a fost la Valencia cu echipa Steaua, în cantonament.
Cum vă spuneam, în materie de arhitectură, Budapesta este faţă de Bucureşti ce este Formula 1 faţă de circuitul lui Sechelariu de la Bacău. Ca diferenţa dintre Da Vinci şi faianţa dintr-un WC din Casa Poporului. Asta cu arhitectura. Bun – şi cu turismul?
Insulele Aland. Arhipelag de 6500 insulite in Marea Baltica intre Suedia si Finlanda cu dimensiuni de la o garsoniera pina la un Bucuresti cu tot cu suburbii. Nu sint insulele cu comori din cartile copilariei (ba prea stincoase, ba prea impadurite), dar daca tot faci un credit pe care il platesti toata viata, decit "Balta Alba, garsoniera, gresie, faianta", parca mai bine suna "Marea Baltica, insula decomandata, zona linistita, acces feribot, merita vazuta", nu?
Umbla vorba prin tirg de ceva vreme ca a aparut un abonament mai tare decit ala de metrou: cica InterRail il cheama si poti sa te dai cu el pe toate trenurile din Europa. Nashpaturiztul de serviciu saptamina trecuta a testat pentru voi ciudatenia asta, ca sa nu fiti tentati sa incercati asa ceva acasa. Atentie, se inchid usile! Urmeaza statia Viena, cu peronul pe partea cealalta.
Previously in Scandinavia: comandoul nashpaturizt a distrus prin provincia Skane. A calcat in picioare trotuarele din Helsingborg, a ignorat minimuzeele din Ystad, a luat peste picior pietrele Ales Stenar. Plus niste resturi aruncate la cos in Kaseberga. Urmeaza episodul in care este asaltata capitala regiunii, Malmö.
Uite ca ai ajuns sa calci pe urmele bietului Busu, si cat misto si-a luat el in paginile revistei, vai de-amarul lui! Dar ce vrei, cand te incapatanezi in burlacie esti nevoit sa incepi sa gatesti, si gatind te-apuci sa vorbesti cu altii care au preocupari d-astea, si uite asa te apuci de tot felul de aventuri culinare, unele (ca asta) complicate de te doare mintea. Dar ce poti sa faci cand te chitesti la o treaba: o faci, cum-necum! Bine macar ca nu te-ai apucat s-o faci pe Miorita in fata blocului!
42 articole gasite dupa cuvantul "vacanta"
Cine zicea că Ion Iliescu îşi ţine soţia departe de ziarişti şi că aceasta n-a fost auzită niciodată zicînd ceva? Ei bine, cine zicea chestia asta avea dreptate! Zilele trecute însă, doamna Nina şi-a luat inima în dinţi şi, în mijlocul unui interviu pe care soţul ei îl dadea pentru colegii noştri de la Realitatea FM, dînsa a fost auzită făcînd următoarea declaraţie: „Băi Ionele, pierzi o chestie fantastică! Urmează un discurs important al preşedintelui!”. (Precizăm că era vorba despre discursul preşedintelui Traian Băsescu în cazul Ridzi)
Atenţie la minutul 1:04!
Atenţie la minutul 1:04!
Peter Imre si hainele care se urasc intre ele
06 Iul 2009
|
0 comentarii
ANI a urmat exemplul Academiei Catavencu si a facut plingeri penale impotriva parlamentarilor
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 30 Sep 2008
| Biroul de Investigatii |
4 comentarii
Parlamentul continua sa plateasca chiriile senatorilor care au case in Bucuresti
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Sep 2008
| Alexandru Cristorian |
1 comentarii
Ramona Gabor asista, deci exista
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Sep 2008
|
0 comentarii
Amprentati-l pe Copos!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2008
|
0 comentarii
Inainte sa-i fie adaugata porecla Hilton, termopane si doua zerouri la preturile deja mari, Athenee Palace a fost locul unde, cand si cand, a mancat raci si a baut sampanie literatura noastra interbelica si unde, pe vremea lui Ceausescu, mai multe generatii de ospatari, curve si maiori de la Militia Economica au facut avere.
Consiliul Superior al Magistraturii are un etic nervos: ii santajeaza pe magistratii neascultatori
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 20 Aug 2008
| Biroul de Investigatii |
0 comentarii
Un inel de fite, care nu prevesteste nimic scump
19 Aug 2008
|
1 comentarii
Guvernul tine cu inundatiile
12 Aug 2008
|
0 comentarii
A venit vacanta, cu trenul de Constanta!
05 Aug 2008
|
42 comentarii
Cistigatorii
Dupa indelungi dezbateri pe marginea calitatii bulelor - care ne-au reamintit de ce totusi noi sintem cei care facem revista aia si nu cititorii nostri :) - am stabilit cu greu trei cistigatori. Mai precis doi, ca la primul ne-a fost mai usor. Asadar, felicitari dlui George Tanase, locul 1, pentru cistigarea unui Nokia E50. Locul 2, bicicleta, ii revine dlui Florin Lipan, iar locul al treilea, aparatul foto, dlui Enache Gica.
Acestea fiind zise, concursul nostru - care a implinit deja un an - ia o pauza pe termen nedeterminat pentru a ne hotari impreuna cu sponsorul Shopix.ro sub ce forma vom continua colaborarea.
Tudor Chirila scoate un nou album. De familie
29 Iul 2008
|
0 comentarii
Doi redactori de la Academia Catavencu au chiulit toata saptamina trecuta de la redactie pentru a merge pe sest in Vama Veche. Ca sa nu faca sefii galagie, ei s-au intors luni cu o serie de interviuri luate la cald, 32 de grade la umbra, patronilor de la citeva terase celebre din Vama Veche si 2 Mai: Bibi de la ''La Bibi'', Soni de la ''Papa la Soni'' si dna Floroiu de la ''Dinamo''. Facem precizarea ca dl Mitocanu (de la ''Liana'' si ''Stuf'') n-a vrut sa raspunda, iar pe Dan Georgescu de la ''Frontiera'' nu am reusit sa-l gasim.
Ati putut citi in Academia Catavencu, acum doua saptamini, despre cum Ministerul Apararii construieste vile de sute de metri patrati pentru grangurii cu grade, la preturi de doua ori mai mici decit pe piata libera. Va reamintim ca programul imobiliar cu pricina avea ca scop declarat rezolvarea cazurilor sociale din Armata, adica dotarea cu cite un apartament a celor oplositi prin chirii si pe la socri.
Ce situatie materiala credeti ca are un beneficiar al programelor de constructie de locuinte sociale ale Ministerului Apararii? Nu, nu vorbim de cei care au familie cu copii, salariu sub o mie de euro si stau cu chirie. Acestia pot foarte bine sa apeleze la ANL, saracii, daca nu au stiut sa se invirta. Armata se ocupa numai de generali cu salarii de mii de euro, care detin deja unul, doua sau chiar trei apartamente (plus, in unele cazuri, o casa de vacanta). Si tocmai acestor generali, Ministerul Apararii le construieste acum vile de sute de metri patrati, la un pret cam de trei ori mai mic decit cel al pietei. Cum? De ce? Aflati mai jos, dar sa nu ne cereti noua socoteala ca, dupa ce ati citit, ati dat cu chipiul de pamint.
Himalaya. Imediat ne zboara mintea la primele entuziasme din adolescenta, cu lecturi despre Shambala, initieri, ezoterisme, una-alta... din care n-a iesit nimic, din pacate. Cand am avut bani de calatorii, d-abia ne-am urnit pana la turci, in Antalya. Dar nu toti am avut lasitatea de a renunta la vis: iata ca o nashpa-turista de-a noastra a ajuns pana la Darjeeling, fosta statiune montana a ofiterilor britanici din India coloniala, actualmente oras turistic invadat simultan din doua parti: dinspre sud de turistii care vor sa simta Himalaya, (dar nu se cred Edmund Hillary sau Tenzing Norgay!), iar dinspre nord de refugiatii tibetani care fug din China. Noi venim din lumea libera, din democratie, asa ca vom intra in Darjeeling dinspre sud.
Deputatii isi fac sera la Parlament
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 22 Apr 2008
|
0 comentarii
Avem o tara. Cum procedam? indexul altor evenimente
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 02 Apr 2008
|
0 comentarii
Raton in sos tomat
Un raton a reusit sa scape din Gradina Zoologica din Braila.
Cu mainile inrosite de comunism
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Mar 2008
|
0 comentarii
Am avut saptamana trecuta o discutie cu un fost nomenclaturist comunist, persoana neimportanta acum, smecher altadata.
Porno made in Japan
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 19 Mar 2008
|
0 comentarii
Salut, prieteni! Sant O.
Cum a impuscat Atanasiu francul cu pistoalele Armatei
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 05 Mar 2008
| Biroul de Investigatii |
1 comentarii
Cit a fost ministru la Armata, Atanasiu si-a aparat nevoile si neamul. Cu arma in mina chiar. Mai precis, si-a aparat nevoia de a-si face contul cit mai gras si neamul cit mai bogat. Iar "arma din mina" nu e o metafora: Atanasiu a folosit pistoale Glock. Care, distribuite pe scara larga, fara licitatie si la preturi de tun (scuzati cliseul, dar aici se potriveste), ne-au ciuruit la buget. Un fleac, normal, nu stiam ca-l doare pe Atanasiu fix in spate.
Printul Nicolae - presedinte!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 05 Mar 2008
|
0 comentarii
Cronica de om
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 20 Feb 2008
|
0 comentarii
Cu cit sint mai european, cu atit, in Romånia, sint dat inapoi printre animale. Ca sa nu innebunesc, voi
urla ca lupii despre tot ce ma inconjoara: timpiti, institutii, bancomate, supermarket-uri, noroaie, rigipsuri,
pomi, computeristi, flori, fete si suruburi. Supravietuieste-mi, cititorule!
urla ca lupii despre tot ce ma inconjoara: timpiti, institutii, bancomate, supermarket-uri, noroaie, rigipsuri,
pomi, computeristi, flori, fete si suruburi. Supravietuieste-mi, cititorule!
In ajunul Craciunului, cind toata lumea era pe picior de vacanta, o institutie arondata Ministerului Agriculturii tocmai isi sufleca minecutele si se apuca sa munceasca cu sirg. Avea sa dea rapid la rechinii din piscicultura niste sturioni inveliti intr-un contract de sute de mii de euro. De ce i-a apucat harnicia taman de Craciun veti vedea mai jos.
Ana are mere, dar ANI n-are nici macar caldura in sediu si nici angajati
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Ian 2008
| Biroul de Investigatii |
0 comentarii
DORU MARIES, presedintele Asociatiei "21 Decembrie": Procurorul care nu a aflat cine a impuscat 1.200 de oameni la Revolutie o cauta pe Elodia
18 Dec 2007
|
0 comentarii
Nu ne dadea taticu' Lexus ca sa mergem la liceu. Si nici Diaconescu nu-si lua televiziune. Ce sa mai spun despre PRO TV... Nu mai dansa nimeni pentru rating. Udrea nu-si mai arata sinii la sedintele lui Boc. Elodia murea ca o proasta ce e. Anul Nou il faceam la minus trei grade in casa, cu discursul lui Ceausescu Nicolae la cap. Si asta daca nu faceau niste amariti Revolutia din 1989 pentru noi. Intii la Timisoara, apoi la Bucuresti.
Ancheta: Rodica Stanoiu a rezolvat misterul injustitiei imobiliare din Ministerul de Justitie
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 13 Nov 2007
|
1 comentarii
In Ministerul de Justitie se practica de ani buni o politica imobiliara injusta. Vizibila si din avion la capitolul locuinte de serviciu, care a impartit oamenii care impart dreptatea in doua tagme. Una e cea a homlesilor care-si plimba bocceluta dintr-o parte intr-alta in fiecare an. Iar cealalta e a pilosilor cu proprietati girla, dar si cu locuinta de serviciu luata de la gura fraierilor din prima categorie.
Andreea Banica nu stia ce sa mai zica si a tras o minciunica
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Oct 2007
|
1 comentarii
Trampa si ecranul
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Oct 2007
|
0 comentarii
M-am pozat cu Louis Vuitton!
08 Oct 2007
|
6 comentarii
Apa trece, Pietrele Craiului ramin chele
13 Sep 2007
|
2 comentarii
La apa de ploaie ne referim. Care, in Piatra Craiului (deci la munte, inspre Brasov si Arges - pentru cititorii nostri mai urbani), este de doua feluri: la propriu si la figurat. La propriu, apa de ploaie este mai cunoscuta romanilor, in ultimii ani, drept inundatie. La figurat, apa de ploaie le este familiara (mai ales romanilor din Piatra Craiului) sub numele de "lege". Ca asa se raporteaza ei la legea aia care nu le da voie sa taie padurile "la ras" pe sute de hectare: apa de ploaie, dom'le.
Voi ati avut concediu vara asta?
31 Aug 2007
|
10 comentarii
Disperat, disperat sunt, Doamne, disperat!
14 Aug 2007
|
1 comentarii
VARUJAN VOSGANIAN: "Ideea nu i-a venit lui Basescu. Ideile, ca orice femeie, au simpatiile lor"
01 Aug 2007
|
2 comentarii
Reporter: Puteti sa mariti foarte, foarte mult pensiile, apoi sa le ordonati pensionarilor sa treaca pe rosu, intr-o zi ca luni, marti sau joi. Nu e solutia cea mai buna?
Varujan Vosganian: Solutia cea mai buna e sa lasi pe fiecare sa faca ce crede mai bine. Asumarea la fericire e o optiune personala. Poti sa faci pe cineva nefericit daca vrei cu tot dinadinsul, dar sa-l faci fericit cu de-a sila, asta nu se poate.
Varujan Vosganian: Solutia cea mai buna e sa lasi pe fiecare sa faca ce crede mai bine. Asumarea la fericire e o optiune personala. Poti sa faci pe cineva nefericit daca vrei cu tot dinadinsul, dar sa-l faci fericit cu de-a sila, asta nu se poate.
Jucu de-a vacanta
30 Iul 2007
|
2 comentarii
Foaie de parcurs, proces verbal, decont, raport de activitate, catalog, fisa informativa, note ... (in functie de profesia cititorului): Europa.
E ea, e aici, e disponibila. Te-ai gandit la ea ani si ani, acum de ce n-ai curaj sa te duci s-o inviti la dans? Ce, ca nu stii sa dansezi? Lasa, draga, cioacele astea, ca ea e coapta, a trecut prin multe si-a vazut destule, nu sta ea in abilitatile tale de dansator! Du-te la ea, ofera-i privirea ta admirativa de vitel comunist, parcurge-i liniile trupului cu setea scapatului din puscarie; intra. Eu sa te-nvat?!
A, nu mai poti? Esti obosit de asteptare, ti s-a dus puterea si focul? Nu mai esti in stare de 7.000? Mda, te-nteleg... nasol. Pai, atunci, ia-te de mana cu mine si citeste!
E ea, e aici, e disponibila. Te-ai gandit la ea ani si ani, acum de ce n-ai curaj sa te duci s-o inviti la dans? Ce, ca nu stii sa dansezi? Lasa, draga, cioacele astea, ca ea e coapta, a trecut prin multe si-a vazut destule, nu sta ea in abilitatile tale de dansator! Du-te la ea, ofera-i privirea ta admirativa de vitel comunist, parcurge-i liniile trupului cu setea scapatului din puscarie; intra. Eu sa te-nvat?!
A, nu mai poti? Esti obosit de asteptare, ti s-a dus puterea si focul? Nu mai esti in stare de 7.000? Mda, te-nteleg... nasol. Pai, atunci, ia-te de mana cu mine si citeste!
Sardinia este a doua mare insula a Mediteranei (dupa Sicilia). A fost mult timp un fel de terra incognita pentru turisti, datorita saraciei si felului de a fi al locuitorilor (banuitori ca toti muntenii). Dupa ce valul de bani a lovit insula (cam de pe la sfarsitul anilor 80), Sardinia a devenit un paradis turistic: investitorii au schimbat din temelii o stare de lucruri care dura nu de mult, doar de vreo sapte mii de ani. No, ca uitam: insula a fost locuita dintotdeauna (ma rog, de cand a ajuns si specia noastra in Europa), iar prin epoca de bronz (cam acum 3.500 de ani) oamenii s-au pus pe treaba si au constituit o civilizatie proprie, una dintre cele mai misterioase ale lumii. Au construit zeci de mii de Nuraghe, niste turnuri conice de piatra despre care nimeni nu stie la ce serveau. Bine, acum servesc turistilor sa se traga cu ele-n poze, da parca ma bate gandul ca nu de asta s-au muncit oamenii aia sa le faca!
© 2010 Academia Catavencu, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.

RSS








