RSS
135 articole in tagul supliment
Apropiații lui Traian Băsescu spun că acesta își petrece foarte mult timp pe Internet. Mai ales seara, cînd se termină programul obișnuit de lucru, iar lumea de la birou pleacă spre casă. Se spune că Băsescu preferă să-și ia informațiile direct de pe site-urile ziarelor și nu așteaptă revista presei de a doua zi dimineață.
Cea mai zgomotoasă tinichea atîrnată de candidatul Traian Băsescu este dosarul „Flota“. Potrivit anchetei, în 1991, Traian Băsescu, în calitate de ministru al Transporturilor, a aprobat un contract de asociere cu o firmă norvegiană.
Nimeni – din PD-L sau din afara PD-L – nu poate spune că există cineva în țara asta care să fie cu mai mult trup și cu mai mult suflet alături de Traian Băsescu decît Elena Udrea.
Este fan whisky. Dar îi place și berea. Nu spune nu nici vinului, șampaniei sau țuicii, dar mai rar. Bea mult și nu se îmbată, spun cei care au stat cu el la masă. Dintre mărcile de whisky, Băsescu preferă Chivas Regal.
Președintele este cu adevărat un președinte al tuturor românilor, ba chiar și al jurnaliștilor. Cel puțin cînd vine vorba de a le fi cu paharul alături. Iar despre asta poate povesti cu amănunte un ziarist care a experimentat pe viu consecvența de chefliu a lui Băsescu.
La un moment dat, comandantul de navă Traian Băsescu l-a avut ca subaltern pe fratele său, Mircea. Din acea perioadă a răzbit pînă la noi, prin intermediul unor rude ale celor doi, următoarea întîmplare: cică Mirciulică nu-și făcuse treaba și îl supărase pe Trăienică.
Reporter: Colegul meu, aici de față, este un profesionist al paharului și ar vrea să știe dacă-s adevărate legendele legate de dumneavoastră cu băutul. Beți o sticlă de whisky pe zi?
Viitorul medic chirurg Sorin Oprescu a devenit în anii studenției sale revoluționare președintele UASC al Facultății de Medicină Generală din București. În această calitate s-a ilustrat ca demn purtător sub braț al ziarului Scînteia și ca inepuizabil rezervor de citate din opera scrisă și nescrisă a tovarășului Nicolae Ceaușescu.
Mergeam pe la Casa Iancului pe vremea cînd descoperisem că ouăle de prepeliță n-au colesterol deloc. Noroc că a avut Păstorel inspirație și a rezolvat și problema asta: se panetează ouăle fierte și se servesc pe un pat compus din varianta autohtonă de sos Remoulade și o felie de portocală.
Istoria n-a consemnat motivul primei întîlniri a Bursucului cu atracțiile de la Charme, ci doar efectele vizibile ale acesteia, căci au urmat un repetat pelerinaj și explorări meticuloase prin lista de bucate.
Chocolat e un mélange de restaurant cu braserie, cu brutărie și cofetărie. De la intrare te lovesc patru vitrine, una cu prăjituri, una cu tot soiul de produse de patiserie, una cu bomboane și una plină de pîini de toate culorile și dimensiunile. Arată atît de bine, încît ai senzația că sînt din plastic. Nu! Sînt cît se poate de reale.
Pentru amatorii de șaorma (sub diversele ei denumiri: shaorma, schwerma, kebab), trebuie să vă spun că o asemenea delicatesă a fast-food-ului oriental poate fi degustată în condiții de maximă satisfacție digestivă și într-un restaurant. Sau poate în mai multe, dar în București eu n-am văzut decît în ăsta, așa că doar de ăsta vă zic.
Nu am mai fost de cîțiva ani buni la Die Deutsche Kneipe, unul dintre restaurantele bucureștene cu specific nemțesc. Aveam în amintire un local plăcut, fără pretenții mari, cu atmosferă caldă, cu bere nemțească la draft, bere pe care nu o găsești în alte părți (nefiltrată, de pildă!).
În București sînt suficiente locuri în care nu-ți poți duce prietena sau soția. Nu mă refer neapărat la stadioane, bordeluri, bodegi și cluburi de strip-tease. Chiar dacă este proiectat pentru mîncat, mi-e greu să definesc Dinos și mă feresc să-i calc pragul treaz. Se află undeva la granița dintre fast-food și autoservire, pe Calea Văcărești, la o sută de metri de intersecția cu bulevardul Tineretului.
București, casa roz, strada Speranței, la parter. Și la etajul unu, de fapt. Acolo e Casa Bucătarului, deși e puțin probabil ca omul care gătește în așezămînt să locuiască tot acolo.
Chiar față în față cu Academia de Teatru și Film din București se află un băruleț-terăsuță-locăluț frecventat de toată studențimea din lumea filmului. Eu zic că e cel mai tare pe ramura lui, pentru că are tot ce-i trebuie unei crîșme: bețivi agasanți, țigani înspăimîntători, curve sau polițiști care vin să-și bea cafeaua noaptea, înainte să-și facă rondul.
Cînd undeva, la capătul lumii, te trezești că vezi în magazine un obiect care acasă îți era atît de familiar, ți se pare obligatoriu ca și acei locuitori ai planetei să creadă că respectivul obiect e mai bun și să-l cumpere. Și uite-așa crește România în inima și ochii foștilor ei locuitori, dar și în ai celor de prin alte zări, grație inspiratei și milenarei invenții numite comerț.
"Cînd ai bani și o duci bine, nimeni nu se ia de tine". Cam despre asta e vorba în topul care urmează. Cu o precizare: e implicat un număr mult mai mare de femei.
Cum s-a votat? Nu, nu s-a votat în public. S-au pus cap la cap niște criterii democratice: notorietate, bani, femei, impresie artistică. S-a tras linie, s-a calculat în minte. Rezultatul e, firesc, la fel de discutabil ca matematica Ginei Pistol.
40 - Sabina Adomniţei, nevasta ideală pentru un fost ministru care merită această pedeapsă
32 articole gasite dupa cuvantul "supliment"
Aș dori să fiu atît de bogat încît să nu trebuiască să mai scriu acest text pentru supliment. Pe care, după cum bine vedeți, îl scriu… Vi se pare că sînt modest? Stați că n-am terminat. Aș dori să fiu atît de bogat încît nu numai să nu trebuiască să scriu eu acest text, da’ chiar să-l pun pe Vântu să-l scrie în locul meu. Pe Patriciu să-l pun să corecteze și pe Voiculescu, normal, să se uite.
De la ce sumă în sus începe fericirea? De la ce sumă în jos se instalează drama? Şi ultima, cea mai importantă, în ciuda umilelor aparențe: cît mai costă-n ziua de azi confortul?
Epoca de Aur a mondenităţilor perfect securizate
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Dec 2009
| Biroul de Moravuri Usoare |
0 comentarii
Al treilea supliment:
MIRCEA GEOANĂ
MIRCEA GEOANĂ
12 Nov 2009
|
4 comentarii
Ghiciţi candidatul din suplimentul al doilea!
26 Oct 2009
|
0 comentarii
„National Geographic pare să fi ajuns pe mâna unor vânători de fonduri, falşi ecologişti – cel mai adesea speologi, alpinişti, „cercetători“, „expediţionari“ – gravitând mereu în preajma Puterii, oricare a fost culoarea sa. Amatori de posturi călduţe, permant grijulii să nu-şi supere stăpânii politici – de aici sau de aiurea – prin poziţii tranşante, incomode. Adevăraţi «cai troieni de mediu».“
În urmă cu nişte luni, am publicat un supliment în care arătam că şi bogaţii parlamentari au grija datoriilor la bancă, ba chiar au nişte griji foarte mari, proporţional cu creditele pe care le-au luat. E momentul acum să arătăm o altă situaţie de viaţă care nu-i ocoleşte pe parlamentari. Ca şi oamenii de rînd, deputaţii sau senatorii pot fi victimele instanţelor româneşti care judecă după cum li se cere. Deputatul PD-L Gheorghe Tinel ştie din proprie experienţă acest lucru.
Senzaţional cu „m“ mare!!! Cioroianu la „Unirii"!!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 13 Mai 2009
|
0 comentarii
49 - Horia Alexandrescu
30 Apr 2009
|
0 comentarii
Filme la televizor: Ştiu că a venit primăvara, cu alaiul ei de terase, dar, şi de data asta, puteţi face o excepţie. Programaţi-vă berile astfel încît să ajungeţi acasă în timp util.
6 - Andrei Pleşu
05 Mar 2009
|
0 comentarii
Un critic mai puţin sefisticat
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Dec 2008
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
● Domnului Nicolae Manolescu nu-i place literatura S.F., aşa că în recenta Istorie critică… o expediază în cîteva fraze, dovedindu-şi dispreţul faţă de gen, dar şi totala ignoranţă în materie. ● Iaşiul face eforturi serioase şi sistematice ca să-şi consolideze titlul (neoficial) de Capitală Culturală a României, iniţiind şi găzduind evenimente care să susţină acest titlu.
ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, în calitatea sa de organizaţie care apără dreptul la libertatea de exprimare, atrage atenţia Consiliului Naţional al Audiovizualului asupra faptului că decizia pe care a luat-o în cazul spotului publicaţiei Academia Caţavencu prejudiciază dreptul la libertatea de exprimare şi, implicit, dreptul la libertatea de informare a cetăţeanului.
Sînt zile atît de plăcute, încît doar serile, cu o bere între prieteni, la o terasă prin centrul Bucureştiului, pot fi mai plăcute. Totul încă pare coerent, realitatea, aşa plină de neajunsuri cum o ştim, e totuşi rezonabilă, solidă, bine structurată.
Înainte de a iubi şi cîinii vagabonzi, candidatul Mihai Constantinescu instiga la violenţă împotriva lor!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 08 Oct 2008
|
0 comentarii
Avînd principii, nu cumpăr Jurnalul naţional; îmi încalc principiile doar cînd e la pachet cu un CD al vreunei vechi trupe româneşti.
Vacanţa la mare din vara lui ’78 i-a fost, fără discuţie, benefică lui Nichita. Aveam un program destul de strict pe care, spre surpriza noastră, Nichita l-a respectat.
Cat a suferit un nesuferit
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Apr 2008
|
0 comentarii
• Alex.
© 2010 Academia Catavencu, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.