Un articol in tagul secu
29 articole gasite dupa cuvantul "secu"
Turnătorul pus de Iliescu şef la TVR în '90, deconspirat oficial
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Feb 2010
| Biroul de Investigatii |
2 comentarii
Iliescu a fost reales la al enşpelea congres. Al PSD, desigur, în week end-ul trecut. Nu nominal, ci prin micul arogant Ponta, pupilul marelui arogant Năstase. E, deci, un moment numai bun să vedem, încă o dată, cine e Ion Iliescu. De data asta, să ne referim numai la cariera de protector de turnători şi securişti a bunicuţei.
(Foto: Cotidianul.ro)
(Foto: Cotidianul.ro)
Scuturi antirachetă. Sîmbătă mă apucasem să citesc reacţiile mai semnificative din presă cu privire la scutul nostru, cînd, pe HotNews, dau peste un text de-al lui Dan Tăpălagă: „Scutul antirachetă. Cum a primit România o decizie istorică“. Ştiindu-l ziarist serios, am lăsat baltă documentarea şi am zis să merg pe mîna sa, urmînd ca ulterior să treacă dînsul pe la casierie în locul meu.
O nouă piesă din istoria contemporană a dezastrului din Justiţie a devenit publică săptămâna trecută. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a expediat Curţii de Apel Bucureşti o acţiune de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii a domnului Adrian Ţelu. Da’ who the f… is Ţelu ăsta, dragă?
Anii de învățătură ai lui Sorin Oprescu
05 Nov 2009
|
0 comentarii
Viitorul medic chirurg Sorin Oprescu a devenit în anii studenției sale revoluționare președintele UASC al Facultății de Medicină Generală din București. În această calitate s-a ilustrat ca demn purtător sub braț al ziarului Scînteia și ca inepuizabil rezervor de citate din opera scrisă și nescrisă a tovarășului Nicolae Ceaușescu.
Recunoaşteţi personajul! Aflaţi cîştigătorii ediţiei
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 01 Iul 2009
| Biroul de Moravuri Usoare |
0 comentarii
Recunoaşteţi personajul! Aflaţi cîştigătorii ediţiei
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Iun 2009
| Biroul de Moravuri Usoare |
0 comentarii
Gabriel Gafiţa, poate fost colaborator, dar sigur actual ambasador al Securităţii
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 03 Iun 2009
|
0 comentarii
Pentru un domeniu în care logica este mai degrabă un moft decât o condiţie, respectul pentru identitatea noţiunilor pare să fie o mică fiţă. Introducerea asta precaută e legată de spaima care mă încearcă acum, înainte de a declara că fiţa cea mai reprezentativă pentru români este credinţa în Dumnezeu. Vă daţi seama că simt nevoia să definesc cât se poate de repede ce înţeleg eu prin fiţă şi, respectiv, prin Dumnezeu – deşi mi-e clar de pe acum că nu logica mă poate salva de furia credincioşilor. O voi face, totuşi, din consideraţie pentru acei puţini români pe care îi respect pentru consecvenţa credinţei lor.
Student în primul an la cinematografie fiind, am început filmările împreună cu Zoran Zvetkovic, coleg sârb de la regie, pe atunci încă nedezmembrat şi nici măcar enclavizat, un exponent viguros al Iugoslaviei lui Tito, cu dolari, ciorapi de damă, Kent şi cafea, toate de vânzare în cămin. Era un documentar despre Miodrag Belodedici, liberoul de la Steaua, iar întâmplarea a făcut ca primii metri de peliculă alb-negru pe 16 mm să trebuiască să-i tragem la derbiul Dinamo-Steaua.
Nu cred că informaţia că Rodica a fost turnător al Securităţii a zguduit sufleteşte prea multă lume. Mai surprinzător este faptul că a fost posibil ca o instituţie publică să declare oficial chestia asta, într-o ţară care pare să fie controlată, încă, de fosta Securitate. Şi, într-adevăr, se pare că bătălia pentru confirmarea oficială a acestei evidenţe este atât de înverşunată încât pune în lumină forţa actuală a fostei Securităţi.
Numărul 2 la Timiş, la Secu fluieriş
25 Feb 2009
|
0 comentarii
Fostul preşedinte al PNL Timiş, Liviu Borha, s-a mai trezit cu o problemă.
Acum trei ani, fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, a dat în judecată Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) pentru că i-a aplicat pe distinsa-i figură publică ştampila de fost colaborator al Securităţii. Consiliul şi-a susţinut decizia cu niscaiva corespondenţă din anii ’82-’84, respectiv declaraţii semnate Rodica Stănoiu şi destinate lui Secu.
Agenţia de Monitorizare a Presei-Active Watch a solicitat Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) lista candidaţilor cu istorie de activişti în structurile de vârf ale PCR. IICCR a răspuns, precaut, după ce solemnitatea votului s-a consumat. A expediat o listă cu 26 de candidaţi, dintre care nouă sunt azi în Parlament – şapte deputaţi.
Se insinuează din ce în ce mai des ideea că în perioada comunistă Securitatea era ca aerul. Era peste tot şi cică nu puteai să o eviţi, cum nu poţi să eviţi să respiri. În mod miraculos, au existat însă români care au reuşit să-şi ţină respiraţia ani de zile, n-au adulmecat deloc din binefacerile Securităţii, deşi au fost forţaţi să o facă. Merită să-i cunoaştem şi să-i respectăm, dacă nu ca eroi, măcar ca performeri ai demnităţii.
După cum desigur vă amintiţi (oricum vă mai zic eu o dată), în februarie, vreo sută de persoane se cocoţaseră pe ghizdurile fântânii de la Universitate şi ţipureau cuvinte de ocară la adresa Curţii Constituţionale. Curtea aia tocmai trântise la examen legea în baza căreia funcţiona CNSAS.
Bula demnitarului - 5 noiembrie 2008
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 05 Nov 2008
|
0 comentarii
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului s-a pronunţat în cazul Liviu Petrina contra România.
Sa ne vedem lungul CNSAS-ului
16 Sep 2008
|
1 comentarii
Pentru cititorii nostri, care intra si in target-ul revistei Idei in Dialog, numele lui Cornel Todea este destul de cunoscut. Pentru ceilalti, trebuie spus ca Todea este regizor, director adjunct al UNITER si director al Teatrului de copii "Ion Creanga". Calitate in care regizorul, acum un venerabil septuagenar, se ocupa de lucruri infantile. Ca sa compenseze, probabil, ca facea lucruri foarte serioase pe cind era numai un copil. Care aveau legatura tot cu teatrul, cumva: era sufleor. La Securitate.
Tariceanu sustine cenzura tovarasilor din Rompres/Agerpres
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 02 Iul 2008
| Biroul de Investigatii |
5 comentarii
E o dimineata insorita de mai, anii '80. Tocmai de aceea, macarale rid in soare, argintii, pe linga Casa Scinteii. Dintr-o Dacia neagra, cu numar mic si sofer, coboara tovarasul Ioan Mihai Rosca, economist de fabrica socialista, absolvent de "Stefan Gheorghiu", sef peste Agerpres, vocea oficiala a poporului. Intra in redactia agentiei de presa a Romaniei socialiste, isi deschide biroul si Scinteia, apoi suna la securistul de serviciu. Tovarasul, de nadejde, ca de obicei, il linisteste: in timpul serviciului lui nu s-a cenzurat nimic deosebit, pentru ca nimeni nu a miscat in front.
Joi, 24 ianuarie, secţia Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis că procurorul suspendat Alexandru Lele îşi poate relua activitatea pentru că motivele suspendării nu au fost confirmate.
Bîrfe, şmenuri, şuşanale - 30 ianuarie 2008
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 30 Ian 2008
|
0 comentarii
După ce şi-a depus dosarul de pensie, Geică Florea, directorul Autorităţii Aeronautice Civile Române, simte că nu poate rezista tentaţiei de a cumula pensia cu salariul, chiar dacă pensia este de aproape 250 de milioane de lei vechi.
© 2010 Academia Catavencu, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.

RSS




