4 articole in tagul poezie
Primul meu şoc într-o librărie uriaşă din New York – şi cînd spun uriaşă chiar aşa e, era cît un supermarket, pe două etaje – a fost cînd am văzut zona dedicată poeziei. Erau cîteva rafturi. Mai puţine decît cele dedicate cărţilor de bucătărie asiatică pentru vegetarieni, de pildă.
(parodie după “Elegie la trenurile reci” de Mircea Dinescu)
De-ai adormi, Traiane, pe linia ferată,
Îmbujorate trenuri te-or ocoli tiptil,
Lingăii or să-ţi spună că viaţa-i minunată,
Vor fi beţii cu uischi, se va fuma Dunhill.
86 articole gasite dupa cuvantul "poezie"
Cînd nu scrie poezie, Marko Bela din construcţii face şmecherie
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
| Biroul de Investigatii |
0 comentarii
Cine (şi de ce) a fost Andrei Ciurunga
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Feb 2010
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Săptămîna trecută, miercuri, 17 februarie, la emisiunea Ora de foc de la Realitatea TV s-a discutat despre starea deplorabilă a învăţămîntului românesc. La un moment dat, pentru a exemplifica în ce stare jalnică se află şcoala noastră, a fost difuzat un filmuleţ în care doi copii de clasa a III-a au recitat o poezie patriotică de Andrei Ciurunga, iar apoi colegii lor s-au străduit, copilăreşte, să spună ce-au înţeles din poezia respectivă.
Puparea în cor
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Feb 2010
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Scriam săptămîna trecută că, pe măsură ce regimul comunist se consolida, nu mai era nici o afacere să-ţi pui condeiul în slujba lui. Cei care o făceau reprezentau plevuşca literară, veleitarii, care, profitînd de ziua de naştere a lui Ceauşescu şi, ulterior, a mult iubitei sale soţii, reuşeau să-şi plaseze cîte o poezie prin revistele importante.
Ţin să-i felicit pe cei care au avut ideea acestei publicaţii dedicate situaţiei în care ne-am pomeni foarte bogaţi peste noapte. Se ştie că trauma îmbogăţirii poate afecta sever psihicul celor nepregătiţi pentru o asemenea întâmplare.
Este ora 8 dimineața și sînt încă amețit de oboseală. Cele patru ore de somn agitat din timpul zborului cu avionul personal nu au avut darul de a-mi potoli oboseala cronică acumulată timp de o lună, perioadă în care am ocolit planeta de vreo două ori, cu ocazia celui mai mare turneu-festival de muzică desfășurat vreodată pe Pămînt.
Fiica lui Adrian Sârbu e liberă de contract
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 20 Ian 2010
| Biroul de Moravuri Usoare |
3 comentarii
Un veac de modernitate (II)
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 13 Ian 2010
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Iată, în continuare, evenimentele care, acum o sută de ani, mişcau România din loc spre o lume mai bună, chiar dacă nu cea mai bună dintre lumi: ● 94 de delegaţi din 20 de oraşe hotărăsc la sfîrşitul lui ianuarie reînfiinţarea Partidului Social-Democrat. Partidul, înfiinţat în 1893, dispăruse în 1899, cînd mai mulţi fruntaşi social-democraţi (Ioan Nădejde, Vasile G. Morţun, George Diamandi…) trec cu arme şi bagaje la liberali (aşa-zisa trădare a generoşilor).
Trampele - 13 ianuarie 2010
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 13 Ian 2010
|
0 comentarii
Am citit un comentariu pe forumul Libertatea în care un cetăţean cu drept de postare pe Internet îl acuza pe Lucian Mîndruţă că îl fixează cu privirea de fiecare dată cînd recită ştirile. Mie mi se pare că toţi prezentatorii mă fixează cu privirea. Ce e mai înfricoşător e că bărbaţii şi femeile de la Antenă ştiu exact unde mă duc în vizită. La orice televizor m-aş uita, fie la un prieten, fie la mall, fie la calculator, Lucian Mîndruţă ştie să se uite, prin el, la mine. Mi se pare un caz clasic de vrăjitorie pe care doar Oreste ar putea să-l explice.
Geoană a înviat electoral din morţii de alegători
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 02 Dec 2009
|
4 comentarii
Cuvîntul care plînge în tonomate
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 02 Dec 2009
|
0 comentarii
După ce a punctat decisiv, în ultima confruntare directă, cu antologica replică „Credeţi în Moş Nicolae, domnule Geoană?“, Traian Băsescu a cîştigat alegerile prezidenţiale cu un scor confortabil. Înecată în amar, presa mogulilor nici nu mai găseşte puterea să combată atitudinea exuberantă a pedeliştilor de la sediul de campanie.
Petru un pumn de dolari
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Nov 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
Petru Popescu (n. 1944) a fost, fără discuţie, un prozator de mare succes al anilor ’70. A debutat cu volumul de poezie Zeu printre blocuri în 1966, dar s-a prins repede că nu prea are treabă cu poezia, chiar dacă se străduia (înaintea optzeciştilor) să imite poezia americană modernă.
Îngrăşarea votului în ajun
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Oct 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
În luna septembrie şi la începutul acestei luni au avut loc alegeri preliminare la filialele Uniunii Scriitorilor din ţară, precum şi la secţiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Profitînd că mai e încă preşedintele Uniunii Scriitorilor, domnul Nicolae Manolescu şi-a luat o vacanţă mică din vacanţa mare pe care o petrece la Paris ca ambasador UNESCO al României şi a dat o raită pe la filiale, chipurile ca să supravegheze alegerile.
Trampele - 14 octombrie 2009
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Oct 2009
|
0 comentarii
şi un mare nebun după Teatru, ca director la „Radu Stanca“ şi ca părinte al unui festival devenit celebru. Asta e formula care a făcut din Sibiu o capitală europeană a culturii şi un oraş în care una dintre inimi este teatrul. Nebunul e Constantin Chiriac, cel mai bun manager cultural pe care-l cunosc!
Festivalul Momîia 2009
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Aug 2009
|
0 comentarii
Ce este România? România este cînd un microbuz intră într-un tren, cînd microbiştii intră pe teren în locul fotbaliştilor, cînd ziariştii conduc ţara mai bine decît preşedintele.
Patria mea este Bucureştiul. Iar Parisul e doar Bucureştiul cel mare. Dar, spre deosebire de Oraşul Luminilor, oraşul meu e mai miraculos. Cel mai mare sat al României, înconjurat de cele mai urîte blocuri din lume, invadat de cele mai barbare triburi şi cotropit de cei mai răi cîini reuşeşte, încă, să schimbe destinul fiecărui locuitor, nativ sau de împrumut, şi reuşeşte să-şi perpetueze seminţia.
În urmă cu douăzeci de ani, asistam neputincios la invazia ardelenilor. Ăştia erau cei mai răi, că veneau cu nasul pe sus şi ocupau gările, poşta şi telecomunicaţiile.
În urmă cu douăzeci de ani, asistam neputincios la invazia ardelenilor. Ăştia erau cei mai răi, că veneau cu nasul pe sus şi ocupau gările, poşta şi telecomunicaţiile.
"Sînt Floare, dar aş vrea să fiu Salcie. Salcia din mîna unui credincios care să-L fi întîmpinat cu mii de ani în urmă pe Iisus, cînd a intrat în Ierusalim”. Asta scrie Floriana Jucan (34 de ani) despre ea însăşi şi cine sîntem noi s-o contrazicem? De copilă a simţit că viaţa nu se calculează doar în parametri inginereşti, aşa că la vîrsta de 16 ani a publicat volumul de poezii sugestiv intitulat Podoabe de suflet.
Boema timişoreană avea un membru atipic: poetul Damian Ureche, un om cu structură de boem, dar cu apucături de slujbaş la stat. Angajat ca redactor la revista Orizont, Damian Ureche, unul din cei mai virtuoşi versificatori din literatura română (asta nu-i scade meritele de poet), frecventa localurile unde se aduna mica boemă, participa la dezbateri bahice, dar nu-şi punea angajatorul în situaţia de a-l concedia. Haios, cu umor, Damian Ureche plăcea cam tuturor.
Roboţii în vremea holerei
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 19 Aug 2009
|
1 comentarii
Serialul nostru cu roboţii japonezi loviţi de criză şi lăsaţi de izbelişte din cauză că nu mai au de lucru continuă. În episodul de astăzi, cei doi roboţi îşi fac autocritica
Beţi, aceasta este arta!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 29 Iul 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
Trebuie să recunosc că n-am fost prea curios atunci cînd a apărut, în 1996, Cartea Albă a Securităţii – istorii literare şi artistice 1969-1989. N-aveam încredere nici în Virgil Măgureanu, un tip perfect alunecos, nici în Mihai Pelin, coordonatorul volumului, care o vreme trăise sub aripa ocrotitoare a fundaţiei „Iosif Constantin Drăgan“, în Italia. Întîmplarea face că săptămîna trecută am găsit în redacţie un exemplar al respectivei cărţi pe care l-am luat acasă cu speranţa că voi da peste ceva interesant.
Joi, 16 iulie, anul curent, selecţionata de futbol a redacţiei A.C. a susţinut un meci demonstrativ în compania Naţionalei Artiştilor. La această sărbătoare a supleţei şi modestiei sportive, Academia Caţavencu a aliniat un unsprezece format din nouă atleţi dispuşi să joace mai mult cu inima decît cu mingea.
Cum ajungi din gară în gura lui Manolescu
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Iun 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Bănuiesc că mulţi dintre cei care citesc aceste rînduri nu ştiu cine e Dan Mircea Cipariu. Celor care nu ştiu, le spun eu: e un poet care a publicat în jur de zece cărţi, e membru al Uniunii Scriitorilor şi e şeful secţiei de poezie a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Anul trecut a avut o idee interesantă.
50 - Rovana Plumb: Microbuz de campanie
12 Iun 2009
|
0 comentarii
Oamenii muncii din toată ţara lui Marean Care Este s-au adunat cu mic şi bere în Parcul Izvor pentru a sărbători 1 Mai Românesc. 1 Mai pentru că aşa s-a nimerit (ei sunt gata să sărbătorească în orice zi a săptămânii, mai ales dacă nu e în week-end) şi Românesc pentru că Muncitoresc nu era corect din punct de vedere etic şi dialectic. Adică nu poţi fi politician român şi să le vorbeşti altora despre muncă. Tovarăşi, rămâneţi la locurile voastre şi citiţi în continuare.
19 - Emilian Isăilă
30 Apr 2009
|
0 comentarii
E redactor-șef adjunct la Adevărul, după ce a fost editor la Evenimentul zilei din 2005 până în 2008. Are 41 de ani, e licențiat în Drept, are un master în Jurnalism și lucrează în presă din1992. A mai scris în Cotidianul, Penthouse, Știința pentru toți, FHM, Dilema și ProSport Magazin. A publicat un roman, un volum de proză scurtă și unul de poezie.
42 - Sorin Roşca Stănescu
30 Apr 2009
|
0 comentarii
Are 60 de ani. S-a retras de la conducerea ziarului Ziua în ianuarie 2008. În primii ani de liceu, scria poezie. L-a debutat pe Corneliu Vadim Tudor la cenaclul de la „Sfântul Sava“, al cărui președinte era. De jurnalism s-a apucat în anul I de facultate (era student la Drept), la revista Amfiteatru, pentru că murea de foame.
Universul se întoarce! Noi dezvăluiri!
02 Apr 2009
|
0 comentarii
Sursele galactice ne-au transmis informaţii de ultimă oră de la protestul astronomilor de pretutindeni; protestul a început deja de 24 de ore şi se estimează că va dura încă 76 ore, în total, 100 de ore de astronomie. Nici acum nu cunoaştem cauzele exacte ale acţiunii, dar sursele ne informează că este cea mai importantă acţiune ce se desfăşoară în cadrul Anului Internaţional al Astronomiei.
P.S. la Petre Stoica
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 01 Apr 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Sîmbătă, 21 martie, a murit un mare poet, Petre Stoica. Cum televiziunile erau ocupate cu moartea lui Dolănescu, o moarte mult mai rentabilă decît moartea unui poet, nu s-a pomenit nimic despre el. Eu l-am cunoscut prin ’77, în casa lui Nichita Stănescu, cu care era prieten încă din tinereţe. Ca şi Nichita, era un bărbat înalt, bine legat, mare băutor de vodcă şi alte lichide cu multe grade în ele.
Până la Revoluţie am lucrat în Biblioteca Academiei Române. Faptul de a petrece aproape două decenii din viaţă printre cărţi rare şi ediţii princeps a fost o experienţă formidabilă. Chiar şi astăzi trăiesc cu sentimentul că modesta mea "carieră" de bibliotecar a valorat mai mult decât o facultate. Dar Biblioteca Academiei este, ca şi pe vremuri, la doi paşi de Casa Scriitorilor… E drept că mai des se duceau bibliotecarii la restaurantul scriitorilor, decât veneau "clasicii în viaţă" să citească la bibliotecă! Urmează "faţa nevăzută" a istoriei literare!
Portretul şmecheristului la tinereţe
26 Mar 2009
|
0 comentarii
Şmecherii din Dorobanți sînt acei hăndrălăi de bani gata din Primăverii, Romană, Băneasa, Cotroceni, Aviatorilor, Pipera sau chiar Dorobanți, pe care presa tabloidă îi alătură unor epitete riscante despre care nu știi niciodată dacă trădează eufemismul sau simpla idioțenie.
"Cînd ai bani și o duci bine, nimeni nu se ia de tine". Cam despre asta e vorba în topul care urmează. Cu o precizare: e implicat un număr mult mai mare de femei.
Cum s-a votat? Nu, nu s-a votat în public. S-au pus cap la cap niște criterii democratice: notorietate, bani, femei, impresie artistică. S-a tras linie, s-a calculat în minte. Rezultatul e, firesc, la fel de discutabil ca matematica Ginei Pistol.
"Cînd ai bani și o duci bine, nimeni nu se ia de tine". Cam despre asta e vorba în topul care urmează. Cu o precizare: e implicat un număr mult mai mare de femei.
Cum s-a votat? Nu, nu s-a votat în public. S-au pus cap la cap niște criterii democratice: notorietate, bani, femei, impresie artistică. S-a tras linie, s-a calculat în minte. Rezultatul e, firesc, la fel de discutabil ca matematica Ginei Pistol.
Debut, demult
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 18 Mar 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Sub titlul Bursa debuturilor, 1990-1999, revista Bucureştiul cultural nr. 20 (revista apare de două ori pe lună împreună cu 22) publică o anchetă cu debuturile literare din perioada respectivă.
Trampele - 11 martie 2009
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 11 Mar 2009
|
0 comentarii
5 - Mircea Cărtărescu
05 Mar 2009
|
0 comentarii
9 - Răzvan Ţupa
05 Mar 2009
|
0 comentarii
Acum câţiva ani, un poet pe nume Marius Ianuş scandaliza lumea literară cu un poem din care cităm: "Sunt atent cu tine, România, / Îţi introduc penisul meu lung şi negru / în pântec, România / la sfârşit o să ştii şi câştigi, România/ Ai învăţat să faci bani? / Mai poţi să răspunzi, România?“. În jurul lui s-a organizat gruparea „fracturistă“ (care a dat numele unei reviste şi al unui curent literar) din care a făcut parte şi Răzvan Ţupa.
12 - Alexandru Matei
05 Mar 2009
|
0 comentarii
25 - Dan Sociu
05 Mar 2009
|
0 comentarii
42 - Matei Florian
05 Mar 2009
|
0 comentarii
46 - Dan Lungu
05 Mar 2009
|
0 comentarii
Întîlnire cu Ion Barbu în Club A
10 Feb 2009
|
0 comentarii
Afară e vopsită avangarda, înăuntru-i leoparda
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Ian 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
● Există în Istoria domnului Nicolae Manolescu fraze absolut aiuritoare, din care cu greu poţi pricepe ceva. ● Probabil că măcar accidental aţi auzit de PEN Club şi, mult mai accidental, de PEN Club România.
Cred că, de fapt, plouă mai mult în creierele noastre. Afară, da, dă şi afară un strop, dar în noi se zguduie butoaiele cu lichid. Deversăm. În consecinţă, o luăm razna pe străzi.
Ctitorul, de C.V. Tudor
27 Ian 2009
|
0 comentarii
Cu ocazia zilei de naştere a celui care ar fi fost ieri, 26 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, secretarul general al Partidului Comunist Român, colegul nostru Iulian Tănase vă recită o poezie omagiu scrisă de cel care este Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare, poet de casă al marelui conducător.
● Cum spuneam şi săptămîna trecută, Istoria critică a domnului Nicolae Manolescu e plină de tot felul de greşeli (nu mă refer la cele de corectură, care sînt nenumărate), greşeli datorate grabei cu care domnul Manolescu a scris anumite părţi ale Istoriei.
Şerban Foarţă este Şerban Foarţă. Chiar nu ştii cine e Foarţă? Foarţă sînt eu.
„Nu ştiu codul PIN“
Şerban Foarţă: Criză mare, monşer, dar n-am mare lucru de pierdut. Praful de pe tobă.
Reporter: Cont?
Ş.F.: E, da, cu vreo sută de milioane.
Rep.: Sînteţi pe euro, pe dolar?
Ş.F.: Dragul meu, nu ştiu, nevastă-mea se ocupă cu banii.
„Nu ştiu codul PIN“
Şerban Foarţă: Criză mare, monşer, dar n-am mare lucru de pierdut. Praful de pe tobă.
Reporter: Cont?
Ş.F.: E, da, cu vreo sută de milioane.
Rep.: Sînteţi pe euro, pe dolar?
Ş.F.: Dragul meu, nu ştiu, nevastă-mea se ocupă cu banii.
Trampele - 26 noiembrie 2008
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Nov 2008
|
0 comentarii
★ Eu ţin cu criza asta economică doar ca să moară de ciudă marile show-uri de televiziune, care sug sîngele oamenilor disperaţi pentru a-l înveli în poleială.
● Am eu o teorie că 7 plus dă ştirile cu o mică întîrziere de două-trei zile faţă de alte ziare.
Să-ţi vezi lungul Naşului
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 19 Nov 2008
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
Am cunoscut-o pe Nina Cassian acum vreo cincisprezece ani, la Neptun, unde avea loc o întîlnire a scriitorilor români din ţară cu cei stabiliţi în străinătate. Ne ştiam ca scriitori, vorbisem cu ea la telefon în New York, dar nu ne văzuserăm încă la faţă. La Neptun ne-am împrietenit cît de cît, am şi corespondat după aceea sporadic, aşa că m-am bucurat cînd am văzut-o săptămîna trecută la emisiunea Naşul, a lui Radu Moraru.
Dragă Fottorino de la Le Monde, pare că spune Răzvan Ionescu de la Adevărul din 16 noiembrie, matale spui că vor dispărea ziarele pînă la anul? Păi, uite Adevărul ce cozi face! Ionescu uită că românul nu stă la coadă pentru ziar, ci pentru Notre Dame de Paris, Contele de Monte Cristo în pielicică.
Cum spuneam săptămîna trecută, Nichita îşi aducea aminte adesea de un anume Mitică Peristeri, un poet fără operă publicată, dar care, pe la începutul anilor ’50, îşi pusese amprenta nu numai pe viitorul mare poet, ci şi pe prietenii lui, Ionel Vianu şi Matei Călinescu, şi ei, la rîndul lor, viitori intelectuali de marcă.
Trampele - 12 noiembrie 2008
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 12 Nov 2008
|
0 comentarii
Revista Max din nou în România!
23 Oct 2008
|
2 comentarii
Aşa cum am promis săptămîna trecută, voi continua lista cu prietenii lui Nichita, încercînd să spun foarte pe scurt ce s-a întîmplat cu ei după moartea poetului: Gheorghe Tomozei, alintat de Nichita Prinţul Tom, a murit în 1997, la 61 de ani, în urma unui atac cerebral.
Romane şi (ro)manele
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 08 Oct 2008
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
Un articol ceva mai vechi, publicat de Paul Cernat în două numere (179 şi 181) din Observator cultural, articol intitulat „Puncte din oficiu pentru literatura română tînără“, a mai dezmorţit lumea noastră literară, altfel destul de adormită.
VASILE DANCU: ''Am stabilit ca, pentru perioada de vara, muschii sint buni de etalat pe plaja de la Mamaia''
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Iul 2008
|
0 comentarii
Sirena lui Writer
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Mai 2008
|
0 comentarii
În fiecare din noi zace un poet ratat care abia aşteaptă să ne acapareze personalitatea paşnică şi să devină alcoolic, abuziv, trist, tuberculos. Pe vremuri avea mari dificultăţi în a se afirma. Trebuia să ştie să scrie, să facă rost de hârtie, să-şi corecteze de mii de ori textele, să găsească o tipografie dispusă să-şi irosească hârtia cu operele sale etc.
Cozma a intrat in afaceri cu Hrebenciuc si Iacubov
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Apr 2008
| Biroul de Investigatii |
2 comentarii
"Luceafarul huilei" a participat recent la sesiunea inaugurala a unui cenaclu de poezie care-i si poarta numele. Poetul a fost insotit de Mircea Cartarescu si Horia-Roman Patapievici, care si-au declarat public sustinerea pentru cenaclul Luceafarului, vorbind despre acesta in termeni elogiosi. La final, poetul a dat autografe numerosilor admiratori si numeroaselor admiratoare si a promis ca va face din cenaclul "Luceafarul huilei" un reper al vietii culturale romanesti, dar si internationale. In acest sens, poetul a mai spus ca va desfasura o intensa activitate de mecenat, dar si ca va sustine numeroase conferinte publice pentru promovarea culturii romane in strainatate.
Barfe, zvonuri, mondenéle
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Mar 2008
|
0 comentarii
Buna ziua! Vesti bune: rubrica de zvonuri politice Barfe, smenuri, susanele din pagina 2 s-a reprodus: are o sora. Pardon, am zis ca s-a reprodus, deci n-are o sora, are o fiica. Se cheama exact cum vedeti mai sus si actioneaza in zona mondena. Barfe despre vedete, asadar. Puneti-va ochelarii si plecati-va urechea!
Jurnalul lui Tetelu - 19 martie 2008
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 19 Mar 2008
|
0 comentarii
Jurnalul lui Tetelu
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 19 Mar 2008
|
0 comentarii
Nu stiu cit de motan o mai fi fost poetul dupa despartirea de Doina Ciurea, dar in mod sigur starea motaneasca i-a revenit cind a dat cu ochii de Gabriela Melinescu. Asta se intimpla in 1964, Nichita avea 31 de ani, Gabriela 22.
Trampa si ecranul
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 12 Mar 2008
|
0 comentarii
Pupincurriculum vitae
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 05 Mar 2008
|
0 comentarii
● In ziarul Cotidianul de joia trecuta (28 februarie) au aparut pe doua pagini mai multe texte semnate de nume cunoscute, texte in care se facea o apologie a socialismului romanesc si a secretarului general al PCR, Nicolae Ceausescu, dar si a sotiei sale, Elena.
Beti-Frumosi cu stea in frunte
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 20 Feb 2008
|
0 comentarii
In revista Cultura nr.
Sardinia este a doua mare insula a Mediteranei (dupa Sicilia). A fost mult timp un fel de terra incognita pentru turisti, datorita saraciei si felului de a fi al locuitorilor (banuitori ca toti muntenii). Dupa ce valul de bani a lovit insula (cam de pe la sfarsitul anilor 80), Sardinia a devenit un paradis turistic: investitorii au schimbat din temelii o stare de lucruri care dura nu de mult, doar de vreo sapte mii de ani. No, ca uitam: insula a fost locuita dintotdeauna (ma rog, de cand a ajuns si specia noastra in Europa), iar prin epoca de bronz (cam acum 3.500 de ani) oamenii s-au pus pe treaba si au constituit o civilizatie proprie, una dintre cele mai misterioase ale lumii. Au construit zeci de mii de Nuraghe, niste turnuri conice de piatra despre care nimeni nu stie la ce serveau. Bine, acum servesc turistilor sa se traga cu ele-n poze, da parca ma bate gandul ca nu de asta s-au muncit oamenii aia sa le faca!
© 2010 Academia Catavencu, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.

RSS








