RSS
20 articole in tagul Nicolae Manolescu
Din memoriile lui Nicolae Manolescu (V)
Semnul despărţirii
Semnul despărţirii
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 11 Nov 2009
| Cristian Teodorescu |
0 comentarii
Manolescu face spume la editură
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 04 Nov 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
1 comentarii
În 1969, autorităţile comuniste au permis Uniunii Scriitorilor să reînfiinţeze Editura Cartea Românească. Primul ei director a fost Marin Preda, apoi, după moartea acestuia, în 1980, i-a urmat prozatorul George Bălăiţă.
Din memoriile lui Nicolae Manolescu (IV)
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 04 Nov 2009
| Cristian Teodorescu |
0 comentarii
Din memoriile lui Nicolae Manolescu (III): Politicianul de azi
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Oct 2009
| Cristian Teodorescu |
0 comentarii
Loc de candidat cu capul
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Oct 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Cînd a auzit că vreau să candidez la preşedinţia Uniunii Scriitorilor, un prieten bun, scriitor şi el, cunoscut nu numai prin ce a scris, dar şi pentru pragmatismul lui sănătos, a strîmbat din nas şi a spus: „Trebuie să fii nebun dacă vrei să faci asta!“.
Din memoriile lui Nicolae Manolescu (II)
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Oct 2009
| Cristian Teodorescu |
1 comentarii
Îngrăşarea votului în ajun
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Oct 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
În luna septembrie şi la începutul acestei luni au avut loc alegeri preliminare la filialele Uniunii Scriitorilor din ţară, precum şi la secţiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Profitînd că mai e încă preşedintele Uniunii Scriitorilor, domnul Nicolae Manolescu şi-a luat o vacanţă mică din vacanţa mare pe care o petrece la Paris ca ambasador UNESCO al României şi a dat o raită pe la filiale, chipurile ca să supravegheze alegerile.
Uniunii Scriitorilor, după ’89
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Sep 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Nimic nu se pierde, totul se reciclează
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 22 Iul 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Domnul Nicolae Manolescu, membru al Academiei Române (din păcate, deocamdată, numai membru supleant), preşedintele Uniunii Scriitorilor, ambasadorul nostru UNESCO la Paris, profesor universitar în prag de pensionare şi directorul revistei România literară, a redescoperit de unul singur şi silit de nevoi principiul conservării materiei.
Cum ajungi din gară în gura lui Manolescu
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Iun 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Bănuiesc că mulţi dintre cei care citesc aceste rînduri nu ştiu cine e Dan Mircea Cipariu. Celor care nu ştiu, le spun eu: e un poet care a publicat în jur de zece cărţi, e membru al Uniunii Scriitorilor şi e şeful secţiei de poezie a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Anul trecut a avut o idee interesantă.
Mentorul lamentabil
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Iun 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Nici Dan C. Mihăilescu nu este de acord cu decizia lui Nicolae Manolescu prin care acesta i-a interzis criticului Daniel Cristea-Enache să mai publice în revista România literară, din cauză că tînărul critic a strîmbat din nas (în scris) în faţa Istoriei… sale.
Unui tînăr critic i se bagă pumnul în semnătură
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 20 Mai 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Daniel Cristea-Enache e un tînăr critic literar de 35 de ani, foarte harnic la rîndu-i, şi el cadru universitar, coleg cu domnul Manolescu, fiind însă numai conferenţiar. Ei bine, acestui tînăr, care are numai jumătatea vîrstei domnului Manolescu, nu i-a plăcut Istoria pe care acesta a scris-o. I-a găsit tot felul de hibe, un cîrcotaş, ce mai! Aşa că a publicat trei articole în Idei în dialog, explicînd pe îndelete ce i se pare în neregulă cu Istoria în cauză. Domnul Manolescu s-a enervat şi s-a gîndit să-l pedepsească pe tînărul obraznic.
Cititorul greu de mulţumit
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 04 Mar 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Timp de două săptămîni am lăsat deoparte Istoria critică a domnului Nicolae Manolescu şi nu v-am mai bătut la cap cu greşelile din ea. Greşeli care, cu siguranţă, vor fi remediate la următoarea ediţie.
Afară e vopsită avangarda, înăuntru-i leoparda
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Ian 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
● Există în Istoria domnului Nicolae Manolescu fraze absolut aiuritoare, din care cu greu poţi pricepe ceva. ● Probabil că măcar accidental aţi auzit de PEN Club şi, mult mai accidental, de PEN Club România.
În genul reţinerilor…
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Ian 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
1 comentarii
O istorie a literaturii, fie ea critică sau nu, nu va fi niciodată obiectivă, respectiva istorie nefăcînd altceva decît să reflecte, vorba domnului Manolescu, „lecturile, competenţa, temperamentul, gustul şi capriciile autorului“.
41 articole gasite dupa cuvantul "Nicolae Manolescu"
Cine (şi de ce) a fost Andrei Ciurunga
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Feb 2010
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Săptămîna trecută, miercuri, 17 februarie, la emisiunea Ora de foc de la Realitatea TV s-a discutat despre starea deplorabilă a învăţămîntului românesc. La un moment dat, pentru a exemplifica în ce stare jalnică se află şcoala noastră, a fost difuzat un filmuleţ în care doi copii de clasa a III-a au recitat o poezie patriotică de Andrei Ciurunga, iar apoi colegii lor s-au străduit, copilăreşte, să spună ce-au înţeles din poezia respectivă.
Din memoriile lui Nicolae Manolescu (I)
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Oct 2009
| Cristian Teodorescu |
0 comentarii
Istoria unei Istorii…
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 23 Sep 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Revista Dilemateca nr. 40, din septembrie a.c., publică un foarte interesant document de epocă privind Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu.
PENsionar Club
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Iun 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
Dintr-un interviu pe care profesorul Mihai Zamfir, ambasadorul nostru în Brazilia, l-a acordat Observatorului cultural (nr. 219) am aflat că un mare număr de profesori de la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti au fost pensionaţi forţat. Motivul e unul simplu: au împlinit 65 de ani, limita de vîrstă pînă la care mai pot preda.
Nicolae Manolescu, la vîrsta critică
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 13 Mai 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Oricine este interesat de Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu trebuie să citească seria de trei articole pe care Daniel Cristea Enache, un critic încă tînăr, le-a publicat în revista Idei îndialog, numerele 1, 3 şi 4 din acest an. Florin Chilian este un cîntăreţ atipic pentru scena românească, iar atitudinea dinafara scenei nu este de caracterizat ca fiind foarte amabilă, mai ales faţă de lumea show-biz-ului autohton. Nonconformist şi incomod, Florin Chilian a lansat, recent, o scrisoare deschisă în care îi sfătuieşte pe artişti să-şi ceară drepturile mai răspicat.
Competenţa şi complezenţa
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 22 Apr 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Într-un interviu pe care l-a acordat ziarului Cotidianul, domnul Nicolae Manolescu face o afirmaţie destul de uimitoare. Întrebat fiind cum a fost primită Istoria…, domnia sa afirmă că cronicarii literari nu au competenţa necesară pentru a aborda o lucrare atît de complexă cum e o istorie literară: „Cronicarul literar, în primul rînd, se ocupă de prezent, prin natură el nu are competenţă pentru o istorie a literaturii unde este vorba despre autori din trecut şi cu patru-cinci secole în urmă“.
Recunoaşteţi personajul! (ediţia 8 aprilie)
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 08 Apr 2009
| Biroul de Moravuri Usoare |
0 comentarii
Aruncă-l pe Groşan din tren!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Mar 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
Într-un articol despre Istoria critică a lui Nicolae Manolescu, Vasile (Bazil) Popovici scrie: „Istoricul (Nicolae Manolescu, n.m.) ar fi putut alege o cale mai uşoară: să încorporeze, cu minime retuşuri, miile de pagini pe care le-a scris în timp despre interbelici şi contemporani. Ar fi renunţat astfel la metoda critică (şi autocritică) pentru un rezultat neunitar, dar rapid“.
Debut, demult
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 18 Mar 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Sub titlul Bursa debuturilor, 1990-1999, revista Bucureştiul cultural nr. 20 (revista apare de două ori pe lună împreună cu 22) publică o anchetă cu debuturile literare din perioada respectivă.
Pufos Istoria… trecea
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 11 Mar 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
„Nu-mi vine să cred ce linişte pufoasă înconjoară Istoria lui Nicolae Manolescu de trei luni încoace! Ah, ştiu, nu săriţi la bătaie cu dezbaterea cuminte din Apostrof, cu agopianicele şicane săptămînale din Academia Caţavencu (orice s-ar spune, detaliile eronate de construcţie, chiar şi infinitezimale, rămîn jenante pentru un monument care se putea autorespecta mai mult…)“, scrie prietenul meu Dan C. Mihăilescu în revista Idei în dialog nr. 3.
5 - Mircea Cărtărescu
05 Mar 2009
|
0 comentarii
23 - Ion Manolescu
05 Mar 2009
|
0 comentarii
Dacii şi romanele
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Feb 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
● După ce a terminat de citit Istoria critică… a lui Nicolae Manolescu, prietenul meu Mircea Mihăieş constată cu amărăciune că romanul nostru contemporan este un fel de mîrţoagă incapabilă să ne scoată din izolarea în care trăim. ● Apropo de ne-titularizarea ca academician cu drepturi depline a lui Nicolae Manolescu. Aş putea pune un pariu că înaintea criticului va fi primit în Academie Dan Voiculescu.
Religia, bat-o darwina!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 18 Feb 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin şi 150 de la apariţia cărţii fundamentale pentru biologia modernă Originea speciilor (On the Origin of Species by Means of Natural Selection), drept care în toată lumea se sărbătoreşte „Anul Darwin“.
Errare Manolescum est
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 11 Feb 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Fără îndoială, Istoria critică a domnului Nicolae Manolescu are o mulţime de calităţi. Vasile Voiculescu, care a fost supralicitat din cauza destinului tragic, este mutat, fără de drept de apel, în rîndul doi, un act care necesită nu numai curaj, ci şi o bună intuiţie estetică.
Părţile bune din cărţile rele
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 04 Feb 2009
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Atît nevastă-mea, cît şi o bună prietenă, Ada Bittel, mi-au reproşat că de mai multe săptămîni îmi pierd vremea căutînd nod în papura Istoriei domnului Nicolae Manolescu. „Istoria are şi reuşite, nu numai greşeli mărunte, pe care le vînezi tu!“, mi-a spus Ada Bittel. „S-a plictisit lumea de tine!“, a completat-o nevastă-mea, de parcă se vorbiseră. Mi-am dat seama că am încurcat-o, fiindcă atunci cînd două femei în care ai încredere îţi comunică hotărît acelaşi lucru, e clar că ele au dreptate şi nu tu.
În genul reţinerilor…
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Ian 2009
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
O istorie a literaturii, fie ea critică sau nu, nu va fi niciodată obiectivă, respectiva istorie nefăcînd altceva decît să reflecte, vorba domnului Manolescu, „lecturile, competenţa, temperamentul, gustul şi capriciile autorului“.
● La sfîrşitul anului trecut, revista România literară (nr. 51-52) a organizat o anchetă cu o singură întrebare: „Care este pentru dumneavoastră evenimentul literar al anului 2008?“. Au răspuns 34 de scriitori şi, aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi au aşezat pe primul loc Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu.
Istoria criminalistică a literaturii române
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Dec 2008
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
După cum scriam săptămîna trecută, domnul Nicolae Manolescu constată, în a sa recentă Istorie critică…, „lipsa aproape desăvîrşită din literatura română a romanului poliţist şi chiar a nuvelei de gen“. Între războaie nu există decît un roman şi o nuvelă care se încadrează în genul poliţist, Baltagul şi Sub pecetea tainei.
Baltagul maltez
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Dec 2008
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
● Critic literar serios, domnul Nicolae Manolescu nu citeşte literatură poliţistă românească, aşa că în recenta sa Istorie critică scrie foarte senin următoarele: „Nici o explicaţie nu pot oferi în schimb pentru lipsa aproape desăvîrşită din literatura română a romanului poliţist şi chiar a nuvelei de gen“.
● Dintre toate felurile de critică de artă de la noi, cea de teatru mi se pare cea mai inerţială. Ierarhiile sînt parcă bătute-n cuie, există regizori despre care se spune că-s geniali orice ar face şi, de asemenea, există oameni nebăgaţi în seamă pentru că nu intră în calcule chiar dacă demonstrează că sînt foarte buni.
● Dintre toate felurile de critică de artă de la noi, cea de teatru mi se pare cea mai inerţială. Ierarhiile sînt parcă bătute-n cuie, există regizori despre care se spune că-s geniali orice ar face şi, de asemenea, există oameni nebăgaţi în seamă pentru că nu intră în calcule chiar dacă demonstrează că sînt foarte buni.
Un critic mai puţin sefisticat
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Dec 2008
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
● Domnului Nicolae Manolescu nu-i place literatura S.F., aşa că în recenta Istorie critică… o expediază în cîteva fraze, dovedindu-şi dispreţul faţă de gen, dar şi totala ignoranţă în materie. ● Iaşiul face eforturi serioase şi sistematice ca să-şi consolideze titlul (neoficial) de Capitală Culturală a României, iniţiind şi găzduind evenimente care să susţină acest titlu.
Literatura română îşi serbează minoratul
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 03 Dec 2008
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
În perioada Tîrgului de Carte „Gaudeamus“ am fost la Viena, aşa că am scăpat de toată vînzoleala de acolo şi nici nu riscam să pierd vreo carte mai importantă deoarece Confesiunile unui cafegiu semnate de Gheorghe Florescu le primisem de la autor, iar Istoria… lui Manolescu urma să-mi fie cumpărată de un prieten, ceea ce s-a şi întîmplat.
Istoria critică a literaturii române scrisă de Nicolae Manolescu şi Arhipelagului Gulag în colecţia Cotidianul.
Proza trece proba
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 29 Oct 2008
| Ioan T. Morar, Stefan Agopian |
0 comentarii
Nu ştiu ce-o fi fost în capul comuniştilor, dar ei, ştiind bine că se duc de rîpă, şi-au zis că n-ar fi rău dacă le-ar lăsa cîte ceva moştenire urmaşilor lor capitalişti.
Proza trece proba
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 29 Oct 2008
|
0 comentarii
Nu ştiu ce-o fi fost în capul comuniştilor, dar ei, ştiind bine că se duc de rîpă, şi-au zis că n-ar fi rău dacă le-ar lăsa cîte ceva moştenire urmaşilor lor capitalişti.
Feţele Buzurii
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 01 Oct 2008
| Stefan Agopian, Ioan T. Morar |
0 comentarii
Pe 22 septembrie a.c., prozatorul Augustin Buzura a împlinit 70 de ani. Aşa că Nicolae Manolescu a considerat că e cel mai bun moment să publice în România literară studiul pe care i l-a dedicat lui Buzura în recent terminata Istorie critică a literaturii române. Cum, în mai multe discuţii particulare, Nicolae Manolescu îmi spusese că proza lui Buzura a rezistat trecerii timpului, am fost curios să aflu pe ce argumente îşi bazează criticul afirmaţia.
Nichita a avut relaţii foarte bune cu critica literară, chiar dacă au existat critici care au exprimat rezerve serioase faţă de poezia lui. Şerban Cioculescu, cel care îl sprijinise pe Arghezi în perioada interbelică, a strîmbat din nas în faţa poeziei lui Nichita.
În 1978, lumea literară era împărţită în două tabere, una bună şi una rea. Scriitorii din tabăra bună se grupaseră în jurul revistei România literară, susţineau autonomia esteticului şi erau sprijiniţi de postul de radio Europa liberă, cu care aveau legături strînse, chiar dacă ele erau clandestine.
Pe la sfîrşitul verii lui ’78, Nichita se putea considera un om fericit: avea o iubită, care, chiar dacă nu era tocmai pe gustul lui, fiind ea blondă, lui plăcîndu-i brunetele, era totuşi o iubită, şi nu una oarecare, ci o psiholoagă aprigă care încerca să-i pună viaţa cît de cît în ordine.
Pupincurriculum vitae
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 05 Mar 2008
|
0 comentarii
● In ziarul Cotidianul de joia trecuta (28 februarie) au aparut pe doua pagini mai multe texte semnate de nume cunoscute, texte in care se facea o apologie a socialismului romanesc si a secretarului general al PCR, Nicolae Ceausescu, dar si a sotiei sale, Elena.
© 2010 Academia Catavencu, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.