Săptămîna trecută ne-am lămurit cu ce fel de muzică îşi încîntă candidaţii la prezidenţiale urechile lor personale. Acum ar fi cazul să vedem cu ce aleg să le delecteze, în campanie, pe ale noastre, obişnuite cu afonii din politică.
Ca să începem: nu avem nimic cu Iris, doar că finalul trupei lui Minculescu a fost nepoliticos faţă de restul trupelor din ziua a doua de la festivalul Peninsula de la Tîrgu-Mureş. Adică, să pui în închiderea concertului tău We are the champions a sunat cam de prost gust faţă de trupele la care tu ai cîntat doar în deschidere. Mai ales dacă trupele se numeau Nine Inch Nails şi Primal Scream.
Am avut ocazia să îl ascult live pe Cristi Minculescu Nicolae Văcăroiu în studioul unui radio. Am ratat-o intenţionat. A doua ocazie m-a găsit la un pahar de bere la Lăptăria lui Enache. Nu ştiam că în seara aia va fi concert IRIS, deci apariţia lui Minculescu Văcăroiu m-a prins pe picior greşit şi cu berea la gură. Mi-am terminat cuminte berea, m-am ridicat pe piciorul corect şi am tăiat-o. La o adică, dacă voiam să închei seara cu urechea zgâriată nu aveam nevoie de Minculescu Văcăroiu – puteam rezolva problema şi singur, cu un cui.
După cum aţi putut vedea AICI, în campania asta electorală toată lumea cîntă, recită şi dansează. De data asta, i-am căutat, documentat, la boxe. Ne-am lămurit ce ascultă, ce le place, la ce concerte au fost în calitate de oameni sau simpli candidaţi.
I-am cunoscut în urmă cu o lună, cînd au organizat un happening: Remus Cernea, candidatul Partidului Verde la preşedinţie, şi-a dat foc în faţa TVR-ului. O grămadă de ziarişti se adunaseră să vadă atrocitatea. Nu a fost să fie decît un fîs. Remus a apărut, a ţinut o cuvîntare în care a protestat că nu e invitat la televiziuni, a ars un afiş cu el şi cam asta a fost. A trecut o lună şi am zis să văd ce se mai întîmplă cu Remus. La sediul central de campanie al Partidului Verde din Berceni am găsit aceleaşi vechi dureri: nimeni nu-l invită pe Remus Cernea.
V-aţi pregătit chiloţii de tablă de plajă, toplessul impermeabil şi petul de votcă estivală - dar unde aveţi de gând să vă bronzaţi? După Bruce Lee vs Van Damme, Steaua vs Dinamo, Iris vs Holograf, Angela Similea vs Corina Chiriac, Hortensia Jude vs Romica Jurcă, Malvina vs Albertina şi Băneasa vs Filaret, prietenii de la Happy Fish ne propun un nou motiv de polarizare: Vama Veche vs Sfântu-Gheorghe. Români, lăsaţi umbreluţele deschise, urmează o dezbatere importantă pentru România, the land of chioce.
Mereu am fost în limbă după Timpuri Noi. Dan Iliescu şi Artanu. Artanu şi Dan Iliescu. Ei nu ştiu, dar am fost şi sînt unul din marii lor fani, fără, neapărat, să-mi fi plăcut chiar tot ce au scos. Am fost la concertele pe care le dădea Uniplus-ul unde ei erau vioara întîi, am fost în sală la unplugged-ul legendar de la Teatrul "Ion Creangă". Mai am pe undeva biletul de la acel concert, cu figura aceea de neuitat de copil gras şi imbecil. Timpuri Noi m-au creat, aşa cum m-am construit din tot felul de formaţii, cărţi şi filme.
Ghiciţi cu cine încerca Vanghelie să conjuge verbul "to be", pe data de 30 decembrie, la restaurantul hotelului Carol din Capitală? Cu nimeni altul decît singurul Iglesias care a cîntat la noi de revelion anul ăsta: Enrique, ăla micu’, invitatul special la Romexpo, superstarul!
RSS
