ANCHETA
“Spiru Haret” de la Berlin, susţinută de ofiţeri STASI
Politrucul sinistroid Bondrea de la „Spiru Haret“ şi-a deschis o oficină la distanţă şi la Berlin. Deloc surprinzător, afacerea lui Bondrea din Germania e sprijinită de un politician crescut la o „Ştefan Gheorghiu“ nemţească, politician şi pe vremea RDG. Dar şi de doi foşti ofiţeri STASI (Securitatea est-germană). Aşa, cît să-şi amintească şi Bondrea de vremurile bune de altădată.
Tovarăşul Bondrea se reîntîlneşte cu Herr Günther
La începutul acestei veri, Universitatea „Spiru Haret“ (USH) a inaugurat, prin securistissimul Aurelian Gh. Bondrea (preşedinte şi rector USH), „Centrul pentru învăţămînt la distanţă din Berlin al USH“. Cum scandalul din România, al diplomelor emise ilegal de către universitatea privată, încă nu izbucnise, Bondrea a zîmbit mult la ceremonie. Dacă ne întrebaţi pe noi, habar n-avem la ce-i serveşte lui Bondrea un centru ÎD la Berlin. Dar asta e mai puţin important. Cu adevărat interesant este că, în Germania, spiritul tutelar al USH şi-a reîntîlnit un vechi prieten. Un tovarăş, de fapt. Pe parlamentarul german Joachim Günther. Politicianul neamţ a fost prezent la ceremonie, a vorbit frumos, s-a pupat cu Bondrea, ce mai, a făcut ca totul să iasă ca la carte. La prima vedere, ai fi zis că nemţii nu-şi mai încap în piele de bucurie că marea personalitate care e Bondrea le-a făcut favoarea de a-şi deschide un centru la Berlin.
Planurile lui Herr Günther
La a doua vedere, acţiunea lui Bondrea de la Berlin a părut încă şi mai de succes. Pentru că Joachim Günther a promis să se implice foarte activ în penetrarea de către USH a spaţiului universitar german. Politicianul (liberal şi vicepreşedinte al grupului de prietenie germano-român din Parlamentul german) a anunţat că va sprijini „Spiru Haret“ să deschidă încă un centru universitar la distanţă în oraşul Plauen din landul Saxonia. Ba chiar a insistat destul de mult în chestiune, mai ales că Plauen e chiar oraşul natal al lui Günther. Atît de mult, încît liberalul neamţ a plasat această promisiune în centrul recentei sale campanii electorale, mizînd pe aceea că locuitorii din Plauen sperau ca oraşul lor să devină unul universitar. Günther a prezentat USH ca fiind cea mai mare universitate privată din Europa, cu sute de mii de studenţi. Neamţul a plusat şi a dezvăluit că una dintre firmele sale (ISO International Development & Consulting GmbH) ar urma să construiască clădirea Facultăţii de Medicină a USH de la Bucureşti.
Bondrea, agitator la „A.A. Jdanov“ şi doctor la „Ştefan Gheorghiu“
Conform dosarului de cadre al lui Aurelian Bondrea, acesta are la activ o şcolarizare la facultatea partidului, celebra „Ştefan Gheorghiu“. Bondrea a început liceul la „fără frecvenţă“ la 16 ani, s-a înscris în Partidul Comunist şi a fost făcut învăţător. A urmat trei luni la şcoala de partid locală şi apoi a ajuns redactor la Secera şi ciocanul, ziarul partidului comunist din Piteşti. În 1953 a luat lecţii de agitator, ca lector, la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov“. A promovat la secţia de propagandă şi agitaţie a comitetului regional PCR Piteşti. A urmat cursuri la fără frecvenţă la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu“. Şi-a echivalat studiile de activist făcute la „fără frecvenţă“ cu o diplomă de studii universitare. La mijlocul anilor ’60 şi-a luat şi doctoratul, tot la facultatea de partid „Ştefan Gheorghiu“. A ajuns la secţia de propagandă şi agitaţie a CC al PCR. De acolo, a promovat ca şef al cadrelor pentru învăţămîntul universitar din Ministerul Educaţiei, unde a participat activ la înfăptuirea „revoluţiei culturale“ a regimului Ceauşescu. Principala sa ocupaţie erau dosarele şi diplomele, la fel ca şi acum. Lupta sa de a scoate pe bandă rulantă analfabeţi cu diplomă continuă şi azi.
Herr Günther a fost un tovarăş de nădejde din RDG
Dacă nu aţi înţeles, pînă acum, de ce ar face un parlamentar liberal german o pasiune mistuitoare pentru un tovarăş din România, iată şi explicaţia. Cu niţică istorie inclusă: Plauen este un orăşel aproape de graniţa landului Bavaria. Pînă în ’89 era un oraş de graniţă din fosta Republică Democrată Germană (RDG). Pînă acum 20 de ani, aici era baza unei importante garnizoane a Armatei Sovietice şi tot aici era o şcoală de ofiţeri pentru trupele de grăniceri est-germane. Şi tot aici s-a născut, în 1948, Joachim Günther. La 23 de ani, a intrat în Partidul Liberal-Democrat (LDPD), o structură politică obedientă partidului conducător comunist, al Unităţii Socialiste Germane (SED). A urcat în ierarhia partidului pînă în postul de secretar al districtului. LDPD era singurul partid politic în Germania de Est care avea voie să aibă legături oficiale cu partide din Germania de Vest. Günther a fost cel care a unit partidul estic cu partidul liberal din Germania Federală după căderea zidului. A fost recompensat cu un post de secretar de stat în Ministerul Construcţiilor.
Foarte recent, presa germană a scos la iveală faptul că Günther s-a şcolit la distanţă (aţi prins ideea, da? Deci la distanţă) la Academia pentru Stat şi Lege din Potsdam. Academia a fost similară Facultăţii „Ştefan Gheorghiu“, adică o instituţie de format activişti şi cadre de nădejde pentru statul comunist. Günther a urmat, de fapt, acelaşi traseu „academic“ ca şi partenerul său din România, Aurelian Bondrea.
Asociaţii tovarăşului Günther, ofiţeri STASI
Că liberalul neamţ era, de fapt, tot un activist comunist, ca şi Bondrea, pare acceptabil pe lîngă ce urmează. Dar, mai întîi, o mică paranteză: v-am spus mai sus că Günther are nişte firme şi că una dintre ele (ISO International Development & Consulting GmbH) ar urma să construiască clădirea Facultăţii de Medicină a USH de la Bucureşti. E, şi acum e acum: în firma asta, Günther e asociat cu un nene numit Jürgen Czilinsky. Sigur, pare un neamţ ca oricare altul, dar nu e. Pentru că Czilinsky tocmai a fost deconspirat de presa germană (Der Spiegel) ca fost securist est-german. Şi nu vreun turnător oarecare, strîns cu uşa de STASI. Ci ditamai căpitanul STASI, angajat în serviciul de spionaj extern HVA, specializat în acţiuni de spionaj militar. Conform presei germane, Czilinsky a fost un agent merituos, fiind decorat cu o medalie de bronz – „Medalia de merit a trupelor de grăniceri ai RDG“. Imediat după căderea Zidului, Czilinsky a înfiinţat firma de consultanţă OWS-Consult, cu un capital de 50 de mii de mărci.
Tot cu Czilinsky, dar şi cu un nene Jürgen Jahn, Günther împarte firma Konsor Verwaltungs- und Beteiligungsgesellschaft GmbH. Deja banal, v-aţi prins, şi Jürgen Jahn este ditamai spionul est-german. Întocmai colegului Czilinsky, Jahn a lucrat, ca ofiţer, tot pentru spionajul extern, HVA, şi era specialist în acţiuni de spionaj militar.
Fireşte, deşi are afaceri atît cu Czilinsky, cît şi cu Jahn, de mai bine de zece ani, politicianul Joachim Günther a susţinut, în presa germană, că habar nu avea de trecutul celor doi asociaţi ai săi. În cazul ăsta, noi sîntem de părere că despre Bondrea crede că, pe vremea lui Ceaşcă, era poet simbolist şi trăia din activităţi de grădinărit.
Tovarăşul Bondrea, senilitate extremă
Impresionaţi pînă la lacrimi de povestea tovărăşească a camarazilor din blocul socialist Bondrea şi Günther, l-am sunat pe preşedintele, rectorul şi dumnezeul USH. Să-l întrebăm dacă a fost emoţionat la Berlin, la revedere. Iată ce a zis moşu’: „Berlin? Îmi pare rău, nu am deschis nimic la Berlin şi nici nu intenţionăm. Informaţiile sînt eronate“. E clar, moşu’ a luat prea în serios povestea cu fosta ministresă Ecaterina Andronescu, care voia să-i închidă coşmelia, şi refuză să accepte realitatea. Totuşi, cu riscul de a-i provoca un infarct, am continuat şi l-am întrebat de parlamentarul liberal neamţ. Răspunsul lui Bondrea: „Da, îl cunosc pe Günther. E o treabă personală. Ce, cumva credeţi că e o conspiraţie?“. Păi, noi nu credem, ştim sigur. Numai că pe vremea aia nu se chema conspiraţie, ci comunism, iar acum se cheamă afaceri de luat banii fraierilor. Dar să revenim, că moş Bondrea a mai zis aşa, despre povestea liberalului german şi a asociaţilor lui: „Nu citesc presa din Germania pentru că nu cunosc germana“. Mişto! Poate, totuşi, tovarăşul Bondrea citeşte presa din România (nu, nu, Scînteia nu se mai publică). De exemplu, Academia Caţavencu. Unde vă spunem noi că moş Bondrea minte. Şi, ca să şi probăm, vă trimitem la site-ul nostru, unde veţi găsi mai multe poze (în format PDF) cu Bondrea, Günther şi alţii, de la inaugurarea Centrului ÎD al USH de la Berlin. Auf Wiedersehen!
Androneasca a legalizat ÎD-ul ilegal de la USH
În vara acestui an, fostul ministru Ecaterina Andronescu declara că învăţămîntul la distanţă (ÎD) de la Universitatea „Spiru Haret“ trebuie desfiinţat. Şi asta pentru că învăţămîntul la distanţă de la universitatea-fabrică de studenţi era în ilegalitate. Pe 28 septembrie însă, a fost publicat Ordinul 5202/2009 în Monitorul Oficial, ordin prin care studenţii de la Universitatea „Spiru Haret“ din Bucureşti îşi pot continua studiile de la ce distanţă vor ei. Ordinul îi vizează pe studenţii care sînt înscrişi în anul I, în perioada 2005-2008, la formele de învăţămînt la distanţă şi cu frecvenţă redusă. Prin ordinul publicat la sfîrşitul lunii septembrie, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării permite studenţilor să continue studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. Exact cum au funcţionat şi studiat sănătoşi pînă acum. Diferenţa este că acum studiază provizoriu în mod oficial, în văzul lumii.
Tovarăşul Bondrea se reîntîlneşte cu Herr Günther
La începutul acestei veri, Universitatea „Spiru Haret“ (USH) a inaugurat, prin securistissimul Aurelian Gh. Bondrea (preşedinte şi rector USH), „Centrul pentru învăţămînt la distanţă din Berlin al USH“. Cum scandalul din România, al diplomelor emise ilegal de către universitatea privată, încă nu izbucnise, Bondrea a zîmbit mult la ceremonie. Dacă ne întrebaţi pe noi, habar n-avem la ce-i serveşte lui Bondrea un centru ÎD la Berlin. Dar asta e mai puţin important. Cu adevărat interesant este că, în Germania, spiritul tutelar al USH şi-a reîntîlnit un vechi prieten. Un tovarăş, de fapt. Pe parlamentarul german Joachim Günther. Politicianul neamţ a fost prezent la ceremonie, a vorbit frumos, s-a pupat cu Bondrea, ce mai, a făcut ca totul să iasă ca la carte. La prima vedere, ai fi zis că nemţii nu-şi mai încap în piele de bucurie că marea personalitate care e Bondrea le-a făcut favoarea de a-şi deschide un centru la Berlin.
Planurile lui Herr Günther
La a doua vedere, acţiunea lui Bondrea de la Berlin a părut încă şi mai de succes. Pentru că Joachim Günther a promis să se implice foarte activ în penetrarea de către USH a spaţiului universitar german. Politicianul (liberal şi vicepreşedinte al grupului de prietenie germano-român din Parlamentul german) a anunţat că va sprijini „Spiru Haret“ să deschidă încă un centru universitar la distanţă în oraşul Plauen din landul Saxonia. Ba chiar a insistat destul de mult în chestiune, mai ales că Plauen e chiar oraşul natal al lui Günther. Atît de mult, încît liberalul neamţ a plasat această promisiune în centrul recentei sale campanii electorale, mizînd pe aceea că locuitorii din Plauen sperau ca oraşul lor să devină unul universitar. Günther a prezentat USH ca fiind cea mai mare universitate privată din Europa, cu sute de mii de studenţi. Neamţul a plusat şi a dezvăluit că una dintre firmele sale (ISO International Development & Consulting GmbH) ar urma să construiască clădirea Facultăţii de Medicină a USH de la Bucureşti.
Bondrea, agitator la „A.A. Jdanov“ şi doctor la „Ştefan Gheorghiu“
Conform dosarului de cadre al lui Aurelian Bondrea, acesta are la activ o şcolarizare la facultatea partidului, celebra „Ştefan Gheorghiu“. Bondrea a început liceul la „fără frecvenţă“ la 16 ani, s-a înscris în Partidul Comunist şi a fost făcut învăţător. A urmat trei luni la şcoala de partid locală şi apoi a ajuns redactor la Secera şi ciocanul, ziarul partidului comunist din Piteşti. În 1953 a luat lecţii de agitator, ca lector, la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov“. A promovat la secţia de propagandă şi agitaţie a comitetului regional PCR Piteşti. A urmat cursuri la fără frecvenţă la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu“. Şi-a echivalat studiile de activist făcute la „fără frecvenţă“ cu o diplomă de studii universitare. La mijlocul anilor ’60 şi-a luat şi doctoratul, tot la facultatea de partid „Ştefan Gheorghiu“. A ajuns la secţia de propagandă şi agitaţie a CC al PCR. De acolo, a promovat ca şef al cadrelor pentru învăţămîntul universitar din Ministerul Educaţiei, unde a participat activ la înfăptuirea „revoluţiei culturale“ a regimului Ceauşescu. Principala sa ocupaţie erau dosarele şi diplomele, la fel ca şi acum. Lupta sa de a scoate pe bandă rulantă analfabeţi cu diplomă continuă şi azi.
Herr Günther a fost un tovarăş de nădejde din RDG
Dacă nu aţi înţeles, pînă acum, de ce ar face un parlamentar liberal german o pasiune mistuitoare pentru un tovarăş din România, iată şi explicaţia. Cu niţică istorie inclusă: Plauen este un orăşel aproape de graniţa landului Bavaria. Pînă în ’89 era un oraş de graniţă din fosta Republică Democrată Germană (RDG). Pînă acum 20 de ani, aici era baza unei importante garnizoane a Armatei Sovietice şi tot aici era o şcoală de ofiţeri pentru trupele de grăniceri est-germane. Şi tot aici s-a născut, în 1948, Joachim Günther. La 23 de ani, a intrat în Partidul Liberal-Democrat (LDPD), o structură politică obedientă partidului conducător comunist, al Unităţii Socialiste Germane (SED). A urcat în ierarhia partidului pînă în postul de secretar al districtului. LDPD era singurul partid politic în Germania de Est care avea voie să aibă legături oficiale cu partide din Germania de Vest. Günther a fost cel care a unit partidul estic cu partidul liberal din Germania Federală după căderea zidului. A fost recompensat cu un post de secretar de stat în Ministerul Construcţiilor.
Foarte recent, presa germană a scos la iveală faptul că Günther s-a şcolit la distanţă (aţi prins ideea, da? Deci la distanţă) la Academia pentru Stat şi Lege din Potsdam. Academia a fost similară Facultăţii „Ştefan Gheorghiu“, adică o instituţie de format activişti şi cadre de nădejde pentru statul comunist. Günther a urmat, de fapt, acelaşi traseu „academic“ ca şi partenerul său din România, Aurelian Bondrea.
Asociaţii tovarăşului Günther, ofiţeri STASI
Că liberalul neamţ era, de fapt, tot un activist comunist, ca şi Bondrea, pare acceptabil pe lîngă ce urmează. Dar, mai întîi, o mică paranteză: v-am spus mai sus că Günther are nişte firme şi că una dintre ele (ISO International Development & Consulting GmbH) ar urma să construiască clădirea Facultăţii de Medicină a USH de la Bucureşti. E, şi acum e acum: în firma asta, Günther e asociat cu un nene numit Jürgen Czilinsky. Sigur, pare un neamţ ca oricare altul, dar nu e. Pentru că Czilinsky tocmai a fost deconspirat de presa germană (Der Spiegel) ca fost securist est-german. Şi nu vreun turnător oarecare, strîns cu uşa de STASI. Ci ditamai căpitanul STASI, angajat în serviciul de spionaj extern HVA, specializat în acţiuni de spionaj militar. Conform presei germane, Czilinsky a fost un agent merituos, fiind decorat cu o medalie de bronz – „Medalia de merit a trupelor de grăniceri ai RDG“. Imediat după căderea Zidului, Czilinsky a înfiinţat firma de consultanţă OWS-Consult, cu un capital de 50 de mii de mărci.
Tot cu Czilinsky, dar şi cu un nene Jürgen Jahn, Günther împarte firma Konsor Verwaltungs- und Beteiligungsgesellschaft GmbH. Deja banal, v-aţi prins, şi Jürgen Jahn este ditamai spionul est-german. Întocmai colegului Czilinsky, Jahn a lucrat, ca ofiţer, tot pentru spionajul extern, HVA, şi era specialist în acţiuni de spionaj militar.
Fireşte, deşi are afaceri atît cu Czilinsky, cît şi cu Jahn, de mai bine de zece ani, politicianul Joachim Günther a susţinut, în presa germană, că habar nu avea de trecutul celor doi asociaţi ai săi. În cazul ăsta, noi sîntem de părere că despre Bondrea crede că, pe vremea lui Ceaşcă, era poet simbolist şi trăia din activităţi de grădinărit.
Tovarăşul Bondrea, senilitate extremă
Impresionaţi pînă la lacrimi de povestea tovărăşească a camarazilor din blocul socialist Bondrea şi Günther, l-am sunat pe preşedintele, rectorul şi dumnezeul USH. Să-l întrebăm dacă a fost emoţionat la Berlin, la revedere. Iată ce a zis moşu’: „Berlin? Îmi pare rău, nu am deschis nimic la Berlin şi nici nu intenţionăm. Informaţiile sînt eronate“. E clar, moşu’ a luat prea în serios povestea cu fosta ministresă Ecaterina Andronescu, care voia să-i închidă coşmelia, şi refuză să accepte realitatea. Totuşi, cu riscul de a-i provoca un infarct, am continuat şi l-am întrebat de parlamentarul liberal neamţ. Răspunsul lui Bondrea: „Da, îl cunosc pe Günther. E o treabă personală. Ce, cumva credeţi că e o conspiraţie?“. Păi, noi nu credem, ştim sigur. Numai că pe vremea aia nu se chema conspiraţie, ci comunism, iar acum se cheamă afaceri de luat banii fraierilor. Dar să revenim, că moş Bondrea a mai zis aşa, despre povestea liberalului german şi a asociaţilor lui: „Nu citesc presa din Germania pentru că nu cunosc germana“. Mişto! Poate, totuşi, tovarăşul Bondrea citeşte presa din România (nu, nu, Scînteia nu se mai publică). De exemplu, Academia Caţavencu. Unde vă spunem noi că moş Bondrea minte. Şi, ca să şi probăm, vă trimitem la site-ul nostru, unde veţi găsi mai multe poze (în format PDF) cu Bondrea, Günther şi alţii, de la inaugurarea Centrului ÎD al USH de la Berlin. Auf Wiedersehen!
Androneasca a legalizat ÎD-ul ilegal de la USH
În vara acestui an, fostul ministru Ecaterina Andronescu declara că învăţămîntul la distanţă (ÎD) de la Universitatea „Spiru Haret“ trebuie desfiinţat. Şi asta pentru că învăţămîntul la distanţă de la universitatea-fabrică de studenţi era în ilegalitate. Pe 28 septembrie însă, a fost publicat Ordinul 5202/2009 în Monitorul Oficial, ordin prin care studenţii de la Universitatea „Spiru Haret“ din Bucureşti îşi pot continua studiile de la ce distanţă vor ei. Ordinul îi vizează pe studenţii care sînt înscrişi în anul I, în perioada 2005-2008, la formele de învăţămînt la distanţă şi cu frecvenţă redusă. Prin ordinul publicat la sfîrşitul lunii septembrie, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării permite studenţilor să continue studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. Exact cum au funcţionat şi studiat sănătoşi pînă acum. Diferenţa este că acum studiază provizoriu în mod oficial, în văzul lumii.
Simona Tache
Ce-ţi mai place, Emiluţ, să te joci de-a remanierea!
După cum ştiţi, azi dă colţul minunatul guvern Boc IV şi se va naşte superbul ...
Mai multe din
Deviza europarlamentarului Norica Nicolai este “Corectitudine, coerenţă, profesionalism”. [...]
Orice călătorie cu trenul prin minunata noastră Românie a devenit un fel de test de anduranţă ce necesită multă-multă răbdare, toleranţă la mirosuri şi condiţii neprielnice. [...]
Îl credeam neamţ serios, cum serioase sînt toate lucrurile pe care au pus mîna coetnicii săi în Transilvania. [...]
Anul trecut, băieţii de la Comisia Europeană au făcut o vizită în România, să vadă cum stă treaba cu fondurile europene. [...]
Tarom, firmă ce avea cîndva sloganul “Doar cerul e mai sus decît noi”, e pe cale să afle că e ceva şi dedesubt: falimentul. [...]
Mai multe din acest autor
Cică Vasile Blaga e un om iubit în PD-L. [...]
Pînă în momentul în care citiţi voi acest text, România a plătit peste 70 de milioane de lei noi ca să se apere de gripa porcină. [...]
Pe final de 2009, în noiembrie, Ministerul Finanţelor a atribuit un contract cu o valoare cum nu găseşti pe toate drumurile: 22,8 milioane de euro. [...]
Sistemul naţional de sănătate are sponsori oficiali, care donează bani ori fac reduceri la medicamente. [...]
Veşti bune: s-a dat liber la construit într-o rezervaţie, mai precis în Parcul Naţional Domogled. [...]
Nici nu s-a uscat bine cerneala pe buletinele de vot, că preşedintele reales s-a şi apucat de făcut noduri marinăreşti cu reforma din învăţămîntul românesc.. [...]
Cînd v-aţi permis ultima dată să vă cumpăraţi o pereche de blugi Le*i *trauss? Da, e vorba de marca aia de blugi pe care şi-o doreşte toată lumea, dar care pentru majoritatea românilor e un sifi în toată regula, pe criza asta. [...]
În sfîrşit, loazele de studenţi de la toate facultăţile private, în frunte cu cei de la „Spiru Haret“, vor fi răzbunaţi. [...]
Într-un interviu acordat Academiei Caţavencu, preşedintele Mircea Geoană ne-a mărturisit cîtă şansă a avut atunci cînd a fost numit ambasador la Washington. [...]
Să ridice mîna cei dintre voi care nu l-aţi înjurat pe Ion Rădoi, sindicalistul închipuit de la Metrorex. [...]
© 2010 Academia Catavencu, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.

RSS













0 comentarii