Modiştii s-au învăţat cu criza: mai pun o haină peste o colecţie

Deci Ingrid Vlasov a defilat recent pe podiumul festiv al Săptămînii Modei de la Paris. Vi se pare banal? Greşiţi. Evenimentul este echivalent cu o calificare în primăvara europeană (ne referim doar la Unirea Urziceni). Ingrid e singurul creator român invitat să joace la nivelul ăsta, după Venera Arapu, care a semnat condica pariziană acum 10 ani. Iar înainte de Venera n-a mai fost nimeni. E un bun pretext ca să răspundem unor întrebări pe care fetele din redacţie şi le pun uneori, fără a avea însă suficienţi bani pentru a-şi răspunde cum se cuvine. Ce fac modiştii? Din ce trăiesc (mai ales acum, cînd ţara a rămas în fundul gol)? În fine, cît costă şi cine plăteşte?

Prima veste proastă e că nici măcar Botezatu nu moare de foame. Chiloţii îi vinde ieftin, dar consistent, pe net, iar în timpul rămas liber după două interviuri se asociază cu cataloage din familia Quelle. Comenzile nu dau în clocot, dar măcar îşi scoate banii pentru mîncarea dihorului. Rochii încă face, la comandă, de ocazie. Sar de o mie de euro şi se găsesc vedete dedicate, mici şi mijlocii, care încă vin periodic la probă. Spicuim: Andreea Bănică, Cristina Spătar, Ramona Bădescu, Crina Abrudan. Datorită relaţiilor pe care şi le-a făcut în branşă, Bote îşi umple frigiderul datorită show-urilor de modă pe care le susţine în general în străinătate (cele mai vizate locaţii sînt cluburile). Banii nu-s răi: cam 5.000 de euro pentru o prezentare. În sezon, pot fi 3-4 într-o lună. Bote, ne enervezi în continuare!


Pregăteşte-te pentru party. Fă loc în şifonier

Deşi debordează de substanţă, Răzvan Ciobanu are altă filosofie de business: mai puţin şi mai scump. „Scump“ însemnînd 4-5.000 de euro pentru o rochie de seară (clienţii favoriţi, care-i fac reclamă gratis în reviste şi la televizor: Andreea Raicu, Monica Bîrlădeanu, Diana Dondoe, Oana Roman). Evident, Răzvan e nevoit să-şi rotunjească venitul prin metode specifice, spre a stinge puţin datoriile pe care le-a făcut, din cîte-am înţeles de la specialişti, la nişte cămătari din Bucureşti. Creează periodic colecţii pentru Irina Schrotter sau Dada. Cît despre Irina, fetelor, nu vă alarmaţi. E drept, s-a stabilit în Elveţia, alături de fiul ei risipitor. Dar nu înainte de a deschide un magazin outlet la Iaşi şi de a organiza un atelier de criză (10 cusătorese plus un administrator), pentru a onora comenzile de la clienţii extrem de fideli. De altfel, pe ăştia, fanii entuziaşti, se bazează toţi creatorii de modă în temerarul lor demers de a supravieţui crizei. Pentru că – o să rîdeţi, fiind absurd şi nejustificat de scump – există încă beizadele şi piţipoance de bani gata care apelează punctual la designeri atunci cînd simt acuta nevoie să pună pe ei ceva nou la un party tematic în Gaia, un revelion pe săptămînă în Bamboo sau o vizită de curtoazie la o cafenea din Dorobanţi.

Spre exemplu, Lena Criveanu (care-i face hainele de scenă Innei) te rezolvă rapid cu o ţinută ocazională pentru 700 de euro; Stephan Pelger (favoritul Ilenei Pescariu) pentru doar 600 de euro; iar Mihai Albu te potcoveşte urgent cu accesorii după cum urmează: o simplă gentuţă cu oglinzi mici, de numai zece centimetri lungime, costă 300 de euro, iar o pereche de cizme poate să sară de 700 de euro. Pot depune mărturie Elena Gheorghe sau Luminiţa Anghel. În cazuri extreme, soluţiile de criză implică, deloc paradoxal, investiţii. Liza Panait (care le îmbracă de mulţi ani pe Maria Băsescu, Mirabela Dauer sau Monica Anghel) ne-a mărturisit: „Nu pot să spun că am simţit criza. Poate acum, că am deschis un magazin în noul mall Cotroceni, să mă fi destabilizat puţin financiar, dar aş minţi dacă aş spune că am fost afectată de recesiune. În plus, o să mai deschid un magazin în Moscova, anul viitor“. Din cîte-am înţeles, magazinul va fi amplasat central. Cam acolo unde-şi parchează milionarii ruşi Rolls-urile şi bodyguarzii cu mitraliere.


Fii calm. Nu te costă decît 50.000 de euro

Cu prezentările de modă, să recunoaştem, e mai complicat. Analistul de modă Alin Gălăţescu ne-a zis nişte chestii: „Pentru un show mic, ai nevoie de 5.000 de euro. Dacă vrei să faci un show normal, ţi-ar trebui o sponsorizare de 20.000 de euro. Iar dacă vrei ceva profesionist, cu toate ingredientele necesare, trebuie să te socoteşti la aproximativ 50.000 de euro“. Bun. Şi pe unde scoţi cămaşa? Cui vinzi hainele de pe podium, ca să-ţi scoţi banii de manechine? Simplu, dar eficient: companiilor de advertising sau clienţilor direcţi care folosesc haine de creator în clipuri publicitare sau campanii print. În ultimă instanţă, le poţi vinde unor concept store-uri. Puţini sînt însă creatorii care-şi permit o asemenea desfăşurare de forţe. Îşi permite Ingrid Vlasov, care are bani de la tăticu’. Sau Botezatu şi Ciobanu, care-au învăţat să se descurce cu bani mai puţini şi cu mai multe bartere. Cel mai simplu e să fii Alexandru Ciucu, care are costume de-a gata: „Pe mine, unul, nu m-a afectat criza. Pot spune că a fost un pic mai bine decît anul trecut. Nici în ceea ce priveşte magazinele Tata şi Fiul nu pot spune că s-a simţit criza, noi avem două atuuri importante: nu plătim chirie, spaţiile comerciale fiind ale noastre, şi sîntem producători direcţi“. Sună reconfortant, trebuie să recunoaştem. Dar nu pentru noi, care plătim chirie pentru şifonierul din dormitorul care nu e al nostru.

Taguri: monden criza moda Catalin Botezatu afacere Catalin Ciobanu