"Lista candidaţilor pătaţi" se întoarce: acum, cu cei care şi-au luat-o (sau nu) peste vot!

Şi s-a văzut că e rău (pentru că pe listă se adunaseră 511 candidaţi pătaţi, dintre care 324 candidau la Camera Deputaţilor, iar restul de 187 la Senat), dar s-a constatat că era şi bine (cu lista în faţă, alegătorii aveau şansa să pună ştampila pe candidaţi în cunoştinţă de cauză). A fost şi soare, au fost şi ploi, ba chiar au fost şi boi. Din cei cu două picioare, cu care au mers pînă la chioşcurile de ziare şi au cumpărat Academia Caţavencu la vrac, cu braţul, cu roaba, cu portbagajul etc, doar-doar nu o ajunge lista la cetăţeni.

Apoi au fost alegerile. Şi a fost şi rău (177 de "pătaţi" – din care 119 la Cameră şi 58 la Senat – au intrat în Parlament), dar a fost şi bine (nu de alta, dar puteau să intre şi mai mulţi pătaţi). La un calcul sumar, reiese că, în actuala conformaţie, după vot, Parlamentul României conţine 39% aleşi “pătaţi” (deputaţi şi senatori care fie practică la greu traseismul politic, fie au bube în cap şi dosare penale la parchete, fie au declaraţii de avere aberant de subţiri pe lîngă bunurile deţinute). Toţi cei 177 (care reprezintă 39% din totalul noilor aleşi, cum ziceam) sînt prezentaţi mai jos. E suficient să daţi un click pe numele judeţului din care fac parte ca să vă reîmprospătaţi memoria. Noi o să fim cu ochii pe ei de-a lungul acestui mandat. Iar vouă vă sugerăm acelaşi lucru, mai ales că peste patru ani vă vor cere din nou votul.

Nu părăsiţi încă incinta site-ului nostru, pentru că vor urma analize fascinante despre aceşti eterni politicieni români care au intrat în Parlament.


P.S. În harta ataşată acestui articol puteţi observa distribuţia “pătaţilor” aleşi, în funcţie de judeţele în care aceştia au fost votaţi. Numărul înscris pe partea roşie a fiecărui judeţ reprezintă “pătaţii” care au intrat în Parlament. Iar numărul de pe partea albastră a fiecărui judeţ se referă la acei noi parlamentari care nu s-au aflat pe “Lista candidaţilor pătaţi”. Aşa că, la o comparaţie scurtă, puteţi identifica judeţele cele mai “murdare” din punct de vedere politic. De exemplu, la Gorj, în partea roşie a judeţului se află înscrisă cifra 7, care înseamnă că 7 dintre candidaţii care au şi ajuns în Parlament au fost în “Lista candidaţilor pătaţi”. Prin comparaţie, după cum se vede în partea albastră a Gorjului, doar un candidat care a şi fost ales se poate lăuda că a fost suficient de curat încît să treacă testul listei noastre.

Pe hartă, judeţele Harghita şi Covasna sînt albe. Nu pentru că acolo ar fi numai pătaţi sau, dimpotrivă, doar impecabili. Numai că, în condiţiile în care presa de limbă maghiară din cele două judeţe este excesiv de amabilă cu candidaţii locului (şi ei maghiari), am considerat că acest lucru în sine reprezintă un criteriu suficient pentru a nu-i considera pe politicienii din Har-Cov “curaţi” (pentru detalii, daţi un click AICI).