Judeţul Cluj

Ioan Mihai Tălpeanu (PNG-CD)
Director, înainte de 1989, al Combinatului de Utilaj Greu, a încercat să-i împiedice pe demonstranţii de pe platforma industrială să se îndrepte spre centrul Clujului în timpul evenimentelor din decembrie 1989, dînd ordin să se încuie porţile. O descriere a evenimentelor se află şi în Raportul SRI; fost primar al Clujului imediat după decembrie 1989.


Şerban Rădulescu (PD-L)
Traseist politic: PNŢCD, PLD, PD-L.


Marius Petre Nicoară (PNL)
Fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, este acuzat de presă că ar fi contribuit, în această calitate, la decizii de atribuire directă a unor contracte de care a beneficiat un mic număr de companii favorizate. Cercetat în mai multe dosare penale ca urmare a acestor afaceri.


Gheorghe Benea (PD-L)
Fost membru PSD; fost administrator judiciar al Combinatului de Celuloză din Dej; a primit, din partea societăţii austriece care a fost proprietarul combinatului, comisioane confidenţiale, în Austria; faptele au ieşit la iveală la schimbarea proprietarului austriac; a fost cercetat penal pentru acest motiv.


Tudor Ştefanie (PD-L)
Primar al municipiului Turda; presa relatează că în iunie 2006 ar fi ordonat Poliţiei să intervină în favoarea unei firme care intenţiona să-şi croiască un drum de acces peste proprietatea unor cetăţeni care s-au împotrivit şi au încercat să blocheze utilajele de construcţie; în 2006 a fost acuzat de incompatibilitate pentru că ar fi deţinut în acelaşi timp poziţiile de primar şi, respectiv, administrator al SC Salina Turda SA; a fost acuzat, împreună cu cîţiva consilieri municipali, că a votat subvenţionarea de la bugetul public a echipei de fotbal FC Arieşul, în condiţiile în care clubul este constituit ca asociaţie de persoane private, între care şi primarul şi cei cîţiva consilieri.


Gheorghe Funar (PRM)
Primar al Clujului între 1992 şi 2004; a încurajat sentimente de ură interetnică printr-o propagandă de inspiraţie securist-naţionalistă; a fost suspendat din funcţie pentru abuz în serviciu în 2001, apoi în 2003 a fost amendat de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj şi de Judecătoria Suceava cu amendă penală; în 2003, Curtea de Conturi a pus sechestru pe casa lui Gheorghe Funar pentru a recupera primele şi indemnizaţiile necuvenite încasate de acesta în anii anteriori; în perioada în care a fost primar, i-a acordat sprijin logistic lui Ioan Stoica, fondatorul jocului piramidal Caritas; a încercat să aplice o lege de sorginte comunistă, neabrogată, aceea a „spaţiului execedentar“, pentru a evacua cetăţenii din centrul Clujului, lege ce a trebuit să fie abrogată de către Parlament pentru a nu se pune în mişcare intenţiile lui Funar; a iniţiat o hotărîre de consiliu local prin care s-a atribuit unei firme (VA TECH) un contract pentru gestiunea iluminatului public în valoare de 7 milioane de euro; contractul a fost subiect de litigiu după schimbarea primarului; presa acuză atribuirea ilegală de terenuri, autorizaţii de construcţie, spaţii comerciale, contracte de lucrări publice unor firme şi persoane favorizate, între care şi firme ale fiului său, Sabin Funar.

Camera Deputaţilor

Adrian Gurzău (PD-L)
Retras în 2004 de pe listele de candidaţi la Parlament pentru neplata unei datorii de 5,8 miliarde de lei vechi către Primăria Cluj, condusă pe atunci tot de Emil Boc.


Boros Janos (UDMR)
Viceprimar al Clujului şi şef al Comisiei Locale de Fond Funciar pînă în 2008, acesta a fost implicat în scandaluri cu retrocedări de terenuri la Cluj. Pe numele lui Boros Janos există mai multe dosare penale, inclusiv la DNA Cluj.


Vasile Filip Soporan (PSD)
Soporan a fost recrutat de Securitate în 1971, cînd era elev de liceu. A colaborat pînă în 1979, a arătat CNSAS. Cît timp a fost prefect (2001-2004), Soporan a luat un teren în concesiune (la Raşca), dar în 2006 Corpul de Control al Prefecturii Cluj a constatat că acea concesiune fusese făcută ilegal: preţ subevaluat, fără licitaţie, documentele încălcau unele prevederi legale. Contractul de concesiune a fost anulat.


Daniel Buda (PD-L)
În ultimii cîţiva ani, adică în mandatul de deputat, Buda a strîns o avere impresionantă (în special din imobiliare): 3,5 milioane de euro. În ultimii doi ani, deputatul PD-L a făcut agenda presei clujene şi naţionale. Mai întîi, prin implicarea în dosarul „Gazeta“ (trustul de presă ai cărui directori au fost acuzaţi de şantaj, trust pe care l-a reprezentat pînă la un moment dat). Cînd procurorii au găsit indicii că Buda ar fi fost implicat în acţiunile capilor „Gazetei“, Buda s-a retras. Al doilea scandal, pornit tot din dosarul „Gazeta“, vizează o posibilă evaziune fiscală de 50 de miliarde de lei vechi, la care complice ar fi fost Buda, prin propriile firme. Al treilea scandal poate explica chiar averea deputatului: acesta a vîndut terenuri foarte scump unei companii care, ulterior, a dezvoltat proiecte imobiliare cu sprijinul total al autorităţilor.


Petru Călian (PD-L)
Migrator: PRM, PC, PD-L.


Avram-Marius Gal (PNL)
Migrator: PSD, PNŢCD, Forţa Democrată, PNL.


Minodora Luca (PD-L)
Migratoare: PSD, PD, PSD, acum PD-L. Contestată, ca primar în Băişoara, Cluj, de membrii composesoratului Muntele Băişoara, care au acuzat-o (inclusiv la Parchet) de vînzări ilegale de terenuri din composesorat.


Dan Brudaşcu (PRM)
Fost secretar cu propaganda la Uzina Tractorul Braşov.


Teodor Pop Puşcaş (PSD)
Fost chestor al Poliţiei Cluj, Puşcaş s-a remarcat atît prin averea impresionantă pe care a adunat-o ca poliţist, cît şi prin scandalurile în care a fost implicat. Puşcaş deţine firme de construcţii, un hotel de patru stele în Cluj, o firmă de pază şi protecţie şi numai la ieşirea la pensie a încasat salarii compensatorii de circa 40.000 de euro. Despre averea lui Puşcaş, dar şi despre legăturile acestuia cu lumea interlopă şi unii afacerişti arabi a existat chiar şi o interpelare parlamentară. Cele mai răsunătoare scandaluri în care a fost implicat sînt cele privitoare la un spaţiu al Poliţiei închiriat unei firme private, şi cel al dosarului „Moonlight“. În acesta din urmă, mai mulţi poliţişti erau acuzaţi, cu probe, că cereau şi primeau servicii sexuale gratuite de la dansatoarele clubului clujean „Moonlight“, dar Puşcaş a închis dosarul, în ciuda dovezilor.

Taguri: alegeri investigatii campanie lista candidatilor candidati