Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi. Este o iniţiativă inspirată din experienţa Coaliţiei pentru un Parlament Curat, de acum patru ani. Ele şi-au propus să valorifice ocazia pe care o oferă acum votul unino­minal pentru a opri accesul în Parlament unor per­soane pentru care calitatea de deputat sau senator este folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influenţă sau este, pur şi simplu, produsul oportunismului politic.
Lectura acestei liste va fi o palpitantă călătorie în lumea mătuşicilor/mamelor/soţiilor cu spectaculoase succese în afaceri în perioada în care ne­poţii/ soţii/fii au ocupat funcţii publice; veţi avea tovarăşi de drum neobosiţi călători prin partide şi oameni de afaceri care şi-au depăşit condiţia de interlopi care fură mărunţiş de la public, ca să se îmbogă­ţească din afaceri cu bani publici.

Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor; rapoartele lor au fost selec­tate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au păstrat doar acele informaţii care erau con­sistent documentate; a existat câte un responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe, pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a listei.

Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selec­ţionaţi dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI), fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi inte­grităţii. Ei au lucrat sub protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară.

Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a me­todei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coa­liţiei pentru un Parlament Curat. Fap­tele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri:
1) migrator - un candidat care s-a mutat, la ini­ţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu au fost, aşa­dar, luate în calcul schimbările de culoare politică pro­duse de alianţe sau asimilarea unor partide;
2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de ne­constituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei;
3) conflictul de interese – acest parametru îşi pro­pune să surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor care provin din me­diul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public.
4) avere insuficient justificată – mulţi dintre can­didaţii care au ocupat deja funcţii publice au decla­raţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătu­şica“ ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.

În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu cli­enţi pe care i-a tratat şi Coaliţia pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele de atunci.

Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 orga­nizaţii (între care şi AMP şi APD) mobilizate la ini­ţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au conside­rat nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate procesele (avo­catul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de judecată, să fie executat însuşi fostul mi­nistru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.

Cum se consumă lista
Se recomandă doze judi­cioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geo­grafic şi unul instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputa­ţilor din jumătatea de vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat din toată ţara. A fost nevoie de această eşa­lonare pentru că nu­mărul celor pe care ziariştii i-au identificat ca du­bioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.

Taguri: alegeri campanie lista candidatilor