Diaconescu: "Vreau să deschid un OTV în Austria. S-ar putea să mă îmbogăţesc!"

R.: Dacă Cristian Tudor Popescu ar fi de faţă v-ar întreba, fără menajamente: “Domnule Diaconescu, nu vă e puţin ruşine?”
D. D.: L-am văzut pe CTP spunînd că s-a otevizat Justiţia, s-a otevizat Parchetul. Eu, de bine, de rău, am făcut ceva în ţară. Da, am otevizat. Cum să-mi fie ruşine de ceva care oricum se întîmpla? Dacă nu o făceam eu, o făcea altcineva. În America, se fac transmisii în direct cu elicopterul. La noi nu ai voie, trebuie să ceri aprobare cu 7 zile înainte. De unde să ştim noi ce se întîmplă cu 7 zile înainte?! La ei, toate televiziunile au elicopter. E drept că nu e bine nici ca la ei, unde se ciocnesc constant elicopterele televiziunilor între ele… În SUA, se oprea un semafor, era traficul blocat, 7-8 elicoptere erau la faţa locului, acum zece ani. România e ZERO şi acum. Deci, uite cît de în urmă sîntem şi cît de mult s-a otevizat ţara… Oameni ca CTP-ul cît sînt de deplasaţi, că spun aşa ceva.

R.: Şi totuşi: unde dracu’ se va ajunge?
D. D.: La mine vin nişte invitaţi: Naomi, Nikita, Magda Ciumac… Concurenţii mei, cînd au văzut că la ei nu mai vine nimeni, au început să le ofere bani, 100 de euro, 300 de euro. Acum, genul ăsta de invitaţi primesc şi 700 de euro pe apariţie. E un fenomen foarte grav. Se va ajunge la bani foarte mulţi, iar invitaţii vor zice: eu zic că am omorît pe cineva, dă-mi 10.000 de euro! Şi se va ajunge la un fenomen din ăsta al minciunilor în trepte.




R.: E adevărat că le percepeţi taxe invitaţilor care intră în direct? Cît m-ar costa 10 minute de emisie, în caz că vreau să mă cert cu prietenul meu?
D. D.: Nu v-ar costa nimic. Pentru mine, ăsta e cel mai frumos compliment care mi se aduce încă. Pentru că, în timp ce colegii mei dau bani, eu, se zice, iau. E un zvon care a avut o sămînţă de adevăr. În campania electorală, OTV fiind OTV, orice s-ar spune, toată lumea a vrut să intre în direct. Şi atunci noi le-am spus: “Mă, voi în viaţa vieţilor voastre nu o să faceţi 3% audienţă, cum face Magda Ciumac. În schimb, trebuie să plătiţi.” Şi am negociat cu ei, pentru că, dacă nu făceam audienţă, pierdeam bani la factură, a doua zi. Am stabilit un preţ: 20.000 de euro plus TVA pe oră. În rest, însă, pentru emisiunile obişnuite, caut personaje care să nu fi făcut nimic deosebit, să arăt că două personaje banale, banale, banale, pot capta audienţa. Ăsta e pariul meu.

R.: Dar unii dintre oamenii dumneavoastră iau şpagă.
D. D.: Am mai auzit şi eu de unii, pe alţii i-am prins, alţii au venit la mine şi mi-au spus. E greu, cu un salariu de 3-500 de euro pe lună…

R.: Cît încasaţi într-o seară pe emisiunea a cerui producţie costă aproximativ 1.000 de euro?
D. D.: Într-o seară normală, OTV încasează 30.000 de euro. Pro TV joacă la 500.000 de euro pe seară, înţelegeţi? Păi, pentru 500.000 de euro, îţi dai seama, poţi să dai în cap unui om. Eu mă chinui să o ţin pe Magda pentru ăia 30.000 de euro, ei se chinuie să mi-o ia pentru 500.000 de euro. Asta e diferenţa. Nu atît cît să apară la ei, cît să nu apară la mine. Pentru că audienţa e una (şi e diferită, în funcţie de post). Dar tortul e unul singur, şi dacă l-a luat Magda într-o seară la OTV, la Pro TV nu mai rămîne nimic, chiar dacă e un film foarte mişto. Şi atunci, în loc de ăia 500.000, încasează 20.000, iar eu în loc de 30.000 încasez 500.000. Că banii sînt aceiaşi. Mai sînt fenomene din astea gen Magda, Ion Dolănescu, Gigi Becali, din bugetul ăla se îndreaptă mulţi către OTV. Sincer, dacă aş fi în locul lui Sârbu sau al celui de la Antenă, Voiculescu, şi aş vedea că vine un nenorocit din ăsta din Caracal, cu o garsonieră, şi îmi ia mie în seara aia 400.000 de euro (cum ar veni, să pierd un Rolls Royce într-o seară!), chiar aş face orice aş putea. Aş suna CNA-ul şi le-aş spune: “Băi, fratele meu, dă-l, mă, dracu' pe nenorocitul ăla de Diaconescu, mai dă-i, mă, o amendă! Cît e amenda? 500 de milioane? E mică, măreşte-o, fă-o un milliard măcar!”




R.: Ca să detaliem reţeta: ce ingrediente ar trebui să aibă scandalul meu ca să se califice pentru un serial la OTV?
D. D.: Ingredientele hollywoodiene: crimă, o femeie frumoasă, teoria conspiraţiei, puţin sînge şi adulter. E verificată: nu merge altfel treaba, asta e, aşa au făcut evreii ăia care au inventat scenariile de filme. Cazul Elodia. Ştiam din prima zi că va merge. Atunci cînd ai un caz despre o asemenea femeie, care se întîmplă să mai fie ucisă sau nu, iar el se întîmplă să fie şi poliţist, mai e acolo şi un revolver murdar de sînge şi ai şi un procuror care seamănă cu Colombo, e im-po-si-bil să nu meargă! Sînt ingredientele din Basic Instinct.

R.: Cînd intraţi în direct, vă uită Dumnezeu în studio, uitaţi să mai ieşiţi, şi asta şapte zile din şapte. Cînd mai aveţi timp să vă plimbaţi cu iahtul ăla de două milioane de euro?
D. D.: Cu iahtul m-am plimbat prima şi ultima oară cînd l-am luat.

R.: Sînteţi un om făcut pentru toată viaţa. De ce naiba nu vă retrageţi?
D. D.: Eu tot timpul vreau să mă retrag. Cînd s-a închis OTV-ul, am zis: “Ce tîmpit am fost că nu l-am vîndut. Uite acuma am pierdut şi bani şi OTV-ul, dacă îl redeschid, îl fac să emită două-trei zile, îi cresc valoarea şi-l vînd”. Nu s-a întîmplat. Ca un tîmpit, nu l-am vîndut. Nimeni nu mă înţelege, şi uneori mă gîndesc şi eu, cînd mă mai cheamă ăştia la CNA sau la Parchet, de ce dracu' nu îl vînd eu. Aş fi luat 35 de milioane, acum aş lua 25 de milioane. Tu ştii ce dobîndă lunară pot avea la 25 de milioane de euro? Ce frumos aş sta eu cu burta la soare, pe iaht, toată viaţa… Dar îmi place mult ceea ce fac, îmi place să mă joc cu minţile oamenilor. Şi n-am terminat ceea ce vreau să fac, vreau ca OTV să fie lider de piaţă încontestabil.

R.: Cum afectează criza financiară OTV? Vă restrîngeţi? Închideţi DDTV? Inventaţi ceva mai ieftin?
D. D.: Pînă una-alta, nu ne afectează. Bine, îi afectează pe parteneri de-ai noştri. Noi, OTV-ul adică, sîntem în criză de zece ani. În ce sens? Marii publicitari nu vor să ne dea reclamă.  Eh, uite că acum, de cînd e criză, le-a venit şi lor rîndul. Aşa cum l-a bătut Dumnezeu pe Tolea şi l-au arestat ăştia, pentru că a vrut să mă bage în tomberon, aşa şi cu ăştia, cu agenţiile publicitare. Tot timpul m-au minţit şi acum i-a bătut Dumnezeu, nu mai au nici un fel de buget. Noi nu avem departament de publicitate, dar ne-am îmbogăţit din cauza aroganţei marilor posturi. E drept: eu cu OTV în America aş da faliment, dar vreau în schimb să deschid un OTV în Austria. Şi s-ar putea să mă îmbogăţesc. Pentru că Austria e şi mai jos decît noi la televizuni, au doar două şi se închid la ora 23, că oamenii se culcă la 22. Le-am spus că aşa erau şi românii, pînă să apară OTV-ul.

Taguri: interviu otv dan diaconescu