Vasile Blaga (PD-L)
Conform declaraţiei de avere a lui Blaga, aşa cum arăta aceasta la începutul lui 2008, politicianul luase cu împrumut peste un milion de lei noi de la două persoane fizice. Ambii creditori ai lui Blaga au legături de afaceri cu statul şi cel puţin unul dintre aceşti creditori nu avea resurse financiare să acorde un împrumut masiv. Blaga nu a reuşit să lămurească misterul surselor de venit ale creditorilor lui.


Cornelia Cazacu (PD-L)
Fost consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti în mandatul de primar al lui Traian Băsescu, Cornelia Cazacu s-a aflat într-un grav conflict de interese: firma deţinută de rude ale acesteia (şi administrată de soţul ei), Euroavia International Construct SA, a primit contracte de zeci de milioane de euro de la Primăria Bucureşti pentru lucrări de asfaltare.


Cristian Rădulescu (PD-L)
Cercetat de CNSAS pentru colaborare cu fosta Securitate, Rădulescu a primit „certificat de bună purtare“ de la Consiliu, dar a recunoscut că a dat informaţii, înainte de 1989, Securităţii. Conform lui Rădulescu, informaţiile îl vizau pe un coleg de facultate arab, care ar fi fost şeful unei reţele teroriste din România.


Ioan Talpeş (PD-L)
Traseist politic: FSN, PSD, o tentativă de a ajunge în PNŢCD, acum membru PD-L (după ce a înfiinţat un partid propriu, Uniunea Populară Social-Creştină). Fost ofiţer al Ministerului Apărării şi fost şef al SIE, Talpeş a fost acuzat de generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa că a folosit metode sovietice la conducerea SIE. Asupra averii lui Talpeş planează suspiciuni, din cauza nedeclarării numelui unui creditor.


Crin Antonescu (PNL)
În timpul mandatului său de ministru al Tineretului şi Sportului, Antonescu a semnat documente care au permis ca hectare centrale ale Capitalei, pe care se aflau baze sportive aflate în proprietatea ministerului la acea vreme, să ajungă în patrimoniul privat al afaceriştilor imobiliari.


Gheorghe Udrişte (PD-L)
Fost şef al Direcţiei de Infrastructură şi Servicii Publice din Primăria Capitalei, Udrişte trebuia suspendat din funcţie de primarul Adrian Videanu din cauza dosarelor penale întocmite pe numele său. Nu a fost suspendat, iar de numele lui se leagă afaceri foarte profitabile cu Primăria, inclusiv ale unor firme apropiate PD-L.


Corneliu Vadim Tudor (PRM)
A încurajat sentimente de ură interetnică printr‑o propagandă de inspiraţie securist-naţionalistă.


Emil Răzvan Theodorescu (PSD)
A fost preşedintele TVR între 1990 şi 1992, cînd televiziunea a fost folosită ca instrument de manipulare de tip securist în crizele mineriadelor. În 2003 a fost cercetat penal pentru abuz în serviciu, după ce regizorul Constantin Vaeni a fost demis de către Theodorescu din conducerea Consiliului Naţional al Cinematografiei. Ticu Dumitrescu l-a acuzat că ar fi fost colaborator al Securităţii, însă CNSAS i-a dat verdict de necolaborare.


Dan Voiculescu (PC)
Catalogat de CNSAS drept colaborator al fostei Securităţi, Voiculescu a contestat decizia în instanţă şi la Curtea Constituţională, fiind la un pas de desfiinţarea Consiliului (după ce Curtea Constituţională a decis că mai multe prevederi din legea de funcţionare a CNSAS sînt neconstituţionale). Ca politician şi om de afaceri, Voiculescu s-a aflat în mai multe rînduri în conflict de interese: firma Grivco, la care fondatorul PC este acţionar principal, a fost acuzată în repetate rînduri că a beneficiat de contracte preferenţiale cu statul prin care a cumpărat energie cu preţ mic (de la termocentralele Turceni şi Rovinari), apoi a revîndut-o statului (Electrica), dar la preţuri mult mai mari.


Cătălin Voicu (PSD)
Personaj dubios, cu trecut neclar de ofiţer de Armată şi SPP, dar şi cu legături cu interlopi celebri, printre care cei din clanul Cămătarilor. În particular, Voicu cere să i se spună „Naşule“.


Ionel Olteanu (PSD)
Fost procuror şi purtător de cuvînt al Parchetului General, Olteanu a dat un comunicat, în iunie 1990, prin care legitima violenţele minerilor în Capitală. Ajuns deputat PSD, Olteanu a cumpărat, ilegal, o casă naţionalizată pe care urmaşii proprietarilor o cîştigaseră deja în instanţă.


Şerban Nicolae (PSD)
În calitate de senator, a avut intervenţii asupra legii de funcţionare a CNSAS, încercînd să limiteze procesul deconspirării Securităţii; a propus şi votat eliminarea articolului din legea CNSAS care îi asimila colaboratorilor pe nomenclaturiştii şi magistraţii care au comandat sau au executat ordinele Securităţii şi a susţinut scoaterea preoţilor de sub incidenţa CNSAS.


Mihai Toti (PNL)
În calitatea sa de director al Administraţiei Fondului de Mediu, Toti a direcţionat sume importante din programele de mediu pentru ONG-uri către organizaţii fără legătură cu mediul sau cu activităţile ecologiste.


Viorel Duca (PSD+PC)
Candidat în Colegiul 2 pentru românii din afara ţării; traseist politic. Pe pagina Camerei Deputaţilor, Viorel Duca figurează ca membru PRM pînă în februarie 2006, apoi membru PNL pînă în octombrie 2008, iar acum candidează pentru PSD la alegerile din noiembrie.

Camera Deputaţilor

Emanuel Onoriu (PNG)
Fiul cuplului Gabi Luncă şi Ion Onoriu a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru că a accidentat cu maşina trei persoane, dintre care două au decedat, pe trecerea de pietoni.


Virgil Viorel Tudorache (PNG)
Finul lui George Becali este şi el implicat în afa­ceri dubioase cu terenuri, unele aflate în proprieta­tea institutelor de cercetări pomicole Băneasa. Presa semnalează faptul că Tudorache ar fi recurs la relaţii cu lumea interlopă pentru a obţine cîştig de cauză în dosare de retrocedări de terenuri; el a beneficiat şi de decizii favorabile de retrocedare din partea unor instituţii publice din subordinea Prefecturii Bucureşti.


Horia Culcescu (PNG)
Implicat în afaceri controversate cu terenuri, dar şi comerţ cu produse alimentare şi băuturi şi, res­pectiv, jocuri de noroc; a reuşit să obţină un contract de asociere în participaţiune între o firmă proprie şi Serele Pipera pentru a obţine proprietatea asupra 26 de hectare de teren – teren evaluat la cîteva sute de milioane de euro; prin deciziile luate, la această afacere care pare să dezavantajeze statul, a contribuit şi RAAPPS, fostul proprietar al serelor.


George Becali (PNG)
A devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din România din afaceri imobiliare controversate; unul dintre cazurile cele mai notorii este schimbul de tere­nuri pe care l-a făcut cu Ministerul Apă­rării, în urma căruia a obţinut importante supra­feţe în zona de nord a capitalei; DNA a început urmărirea penală a lui Becali, în sarcina căruia, în calitatea lui de finanţator al Clubului de fotbal Steaua Bucureşti, s-au reţinut două infracţiuni de dare de mită. Mai nou, Becali este urmărit penal şi pentru alte in­fracţiuni, conexe calităţii sale de finanţator al echi­pei de fotbal Steaua.


Alexandru Ciocîlteu (PD-L)
A migrat spre PD-L plecînd de la PNŢ-CD cu un popas la PRM, după o scurtă oprire în PNL.


Dănuţ Liga (PD-L)
Migrează de la PD la PRM şi apoi la PC, înainte de a reveni la PD-L.


Cătălin Croitoru (PD-L)
Liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale şi candidat din partea PD-L; flagrant conflict de interese: platforma sindicală devine campanie electorala pentru liderul devenit candidat şi pentru partidul care îl susţine, dar şi campanie contra partidului de la guvernare; candidatul îşi camuflează parte din ve­nituri, în declaraţia de avere, sub formula „conform declaraţiei fiscale“ – declaraţie care nu are caracter public.


Elena Udrea (PD-L)
Fostul consilier prezidenţial Elena Udrea şi, toto­dată soţia omului de afaceri Dorin Cocoş, s-a îmbo­găţit, anul trecut, cu peste 33 de miliarde de lei vechi; conform Evenimentului zilei, în declara­ţia de avere, Elena Udrea afirmă că şi-a rotunjit veniturile din dividende şi asistenţă juridică; din di­vidende a cîş­tigat 30 de miliarde de lei vechi, iar din activitatea de asistenţa juridică prestată prin ca­binetul de avocatură, 2,6 miliarde de lei; în plus, a mai obţinut 50.000 de euro din vînzarea unei case de locuit; în declaraţia de avere nu a declarat vreun cîştig obţinut ca urmare a prestaţiei de la Cotro­ceni; averea Ele­nei Udrea se compune şi din trei terenuri intravilane, dintre care două pe numele soţului; împreună cu acesta, Udrea mai are două apartamente şi două vile; Elena Udrea a declarat, totodată, două Mercedes (1998,2002), un Porsche din 2004 şi un Audi din 2001; ea mai este proprietară a două hoteluri şi a 15 spaţii comerciale; valoarea bijuteriilor achi­ziţionate în ultimii zece ani se ridică la două mili­arde de lei. Elena Udrea a avut contracte – cu onorarii dispropor­ţio­nate – de asistenţă juridică cu instituţii publice (RAAPPS).


Silviu Prigoană (PD-L)
Om de afaceri, proprietar al societăţii Rosal Grup; societatea are contracte de servicii cu pri­mă­riile de sector ale Bucureştiului; presa acuză contractele de conflict de interese, în special la Primă­ria sectorului 3, unde Prigoană a cîştigat mai multe licitaţii.


Alina Gorghiu (PNL)
Şi-a camuflat veniturile provenind din participarea la consilii de administraţie făcînd, în decla­raţia de avere, trimiterea „conform declaraţiei fiscale“ – o formă de a refuza transparenţa şi de a în­călca legea.


Bogdan Olteanu (PNL)
Preşedintele Camerei Deputaţilor; a încasat peste 1,4 miliarde de lei vechi din participarea la şe­dinţele comisiilor de privatizare ale BCR şi CEC. Con­form Academiei Caţavencu, Olteanu a concesio­nat în 2006 2.000 de metri pătraţi de la Parohia Ghermăneşti, Snagov, cu 1,5 euro pe metru pătrat. Preţul terenului în zonă este 500 de euro/ me­tru pătrat. Dacă ar fi cumpărat terenul, Oltea­nu ar fi dat cel puţin un milion de euro, aşa plă­teşte 3.000 de euro pe an.


Ludovic Orban (PNL)
În perioada mandatului său la Ministerul Transporturilor, o societate de construcţii s-a de­taşat ca marele beneficiar al contractelor cu instituţii dependente de minister; Romstrade a cumulat contracte de ordinul sutelor de milioane de euro, uneori în condiţiile unor licitaţii controversate; costurile pentru reparaţia pistei Aeroportului Băneasa au sărit de la 18 milioane de euro – la achiziţie – la 61 de mili­oane la finalul executării; contractul aparţine Romstrade; deşi situaţia a fost semnalată ministerului în subordinea căruia se află aeroportul, nu a existat nici o reacţie a mi­nis­trului Orban, ministru care, în urmă cu trei ani, a avut un accident de maşină – s-a tamponat cu un tramvai –; maşina pe care o conducea Orban a­tunci era proprietatea patronului Romstrade, Nelu Iordache, ceea ce poate vorbi despre relaţii mult mai apropiate decît cele formale; Orban are la dipoziţie trei maşini de lux de la minister, deşi prin lege are dreptul doar la una; anul trecut a comis un accident de circulaţie în le­gătură cu care presa a prezentat probe din care reiese că au fost muşamalizate consecinţele eve­nimentului.


Marius Marinescu (PC)
Averea senatorului a intrat în verificarea Agen­ţiei Naţionale de Integritate; Marinescu deţine bani şi proprietăţi a căror valoare totală depăşeşte un milion de euro.


Alexandru Fărcaş (PSD+PC)
A fost cercetat penal, alături de alţi membri marcanţi – pe atunci, în 1996-2000 – ai PNŢCD pentru atribuirea considerată ilegală a unor terenuri din apropiere de Cluj-Napoca; Fărcaş, fost prefect al ju­deţului, a fost ulterior scos de sub urmărire penală.


Ovidiu Tiberiu Muşetescu (PSD)
Fost şef a APAPS, a gestionat procesul privati­zării activelor statului într-un mod care i-a atras în presă numeroase acuzaţii de corupţie; unul dintre cazurile semnalate este legat de privatiza­rea SC Roman SA, al cărei beneficiar a fost omul de afa­ceri Ioan Neculaie; cazul a făcut obiectul unei anchete DNA Braşov; în urma anchetei, Mu­şetescu a fost scos de sub urmărire penală.


Doru Giugula (PSD)
Fost ofiţer de Securitate (ofiţer USLA) şi fost prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru integritate a PSD; în calitate de consilier municipal al Capita­lei a fost activ în eforturile consilierilor PSD pentru blocarea implementării unui proiect de restructurare a traficului în perioada 2000-2004.


Sergiu Andon (PC)
Deputat PC, preşedinte al comisiei juridice din Camera Deputaţilor, îl apără pe Dan Voiculescu, pre­şedintele onorific al PC, în procesul contra CNSAS; el este acuzat, în presă, de incompatibilitate, pentru că legea nu ar permite parlamentarilor avocaţi să pledeze într-o asemenea circumstanţă; a atacat legea CNSAS la Curtea Constituţională, acţiune care a pus CNSAS în pericol de a-şi înceta activitatea.


Corneliu Ciontu (PC)
A migrat de la PRM la PC trecînd prin PNG.


Aurelia Vasile (PSD)
Deputat PSD cu două mandate în Camera Depu­taţilor, a beneficiat de o vilă construită de ANL pe care nu a declarat-o în declaraţia de avere decît în 2008, deşi a contractat-o din 2003; este discutabilă calitatea ei de beneficiar al unui contract ANL.


Lukács Vilmos (UDMR)
Preşedinte director general al Companiei Naţio­nale de Investiţii, proprietar al unei case, al unui apartament şi al unei cabane, a obţinut şi un contract ANL pentru un apartament.

Taguri: alegeri campanie deputat lista candidatilor candidat