Băsescu trebuie să zboare!

Viaţa de preşedinte te poate ucide mai repede decât o face viaţa în general. Ca şef de stat, stai sub asaltul permanent al primejdiei obişnuite, înmulţite cu o sută. Pe umerii preşedintelui nu apasă doar costumul de stofă, ci şi poverile de stat. De gât nu-l sugrumă doar cravata, ci şi emoţia. Stresul, insomnia, astenia şi surmenajul îl pândesc din fişa postului şi abia aşteaptă să îi sară la gât. Când tu, omul comun, oftezi de lene, preşedintele tau oftează din patriotism. Când tu înjuri că a ratat Unirea Urziceni, el înjură că s-a ratat unirea cu Basarabia. Când tu dormi, el e treaz. Când tu eşti treaz, se poate ca el să fi luat la bord, de necaz, câteva pahare. În fine, când tu citeşti ziare tabloide ca să uiţi de griji, el citeşte de cinci ani Levantul ca să nu uite iar cine e Cărtărescu.

Chiar dacă nu se găseşte cineva să te împuşte, traiul periculos în fruntea ţării te apropie de mormânt mai repede ca o meserie de rând. Asupra psihicului tău, asupra organelor tale, asupra întregului irepetabil care eşti pluteşte semnul sacrificiului. Iar dacă poporul care nu te merită, guvernul care nu te înţelege, parlamentul care nu te ascultă, presa, băutura şi fumatul nu îţi creează destule probleme de sănătate, rămâi expus, fatalmente, morţii violente.

Preşedintele Băsescu călătoreşte cu un Boeing 707 construit în 1974, un fel de verigă lipsă dintre fraţii Wright şi Blue Air. Acest model zboară din 1958 cot la cot cu Tupolev 104 şi de Havilland Comet, adevărate legende care, din 1970 încoace, decolează doar la Dezastre în aer. În cazul în care reuşeşte să aterizeze, Boeing 707 o face doar pe foste islazuri asfaltate din vecinătatea marilor aeroporturi, nu fără a băga în sperieţi apărarea civilă şi a sparge o parte din geamurile metropolei gazdă. Într-un amestec de inconştienţă, curiozitate şi sadism, autorităţile care au Boeingul 707 pe inventar îl îndreaptă puţin cu ciocanul şi îl parchează la capătul covorului roşu ori de câte ori preşedintele dă să plece. Este ca şi când Meşterul Manole s-ar arunca iar de pe acoperiş cu aripile de şindrilă îmbunătăţite cu plumb. Şi nu ştiu, zău, dacă ne putem permite să ne jucăm cu securitatea zborului într-o ţară a cărei dezvoltare se întinde, cronologic, între prăbuşirea de ieri a lui Aurel Vlaicu şi prăbuşirea de azi a economiei naţionale.

Preşedintele Băsescu se află în pericol. Fireşte, într-un pericol mai mare se află România. Să ne imaginăm catastrofa: ca preşedinte al Senatului, Geoană îi ia locul. Iar avionul care ne poate scăpa de Geoană e deja prăbuşit.

 

Taguri: CONTRAEDITORIAL buscu  Basescu