RSS
Despre criza muzicală numai de bine
2010 va fi un an cumplit pentru melomanii care merg la concerte şi îşi cumpără discuri din magazine, dacă stăm să observăm puţin revărsarea nebună de concerte şi evenimente din primăvara-vara aceasta.
Elegii sonore şi nisipuri cîntătoare
Ce vreme ploioasă şi britanică stă zilele astea peste Bucureşti. Poate din cauza ploii şi a vremii neprietenoase au englezoii atîtea trupe şi concerte bune. Hai să ne simţim şi noi un pic englezi, chiar dacă Bucureştiul nu e Londra, din nici un punct de vedere, şi să nu ratăm...
Concerte şi albume de primăvara
CHARLOTTE GAINSBOURG – IRM – A&A Records/ Warner Music
PAOLO NUTINI – Sunny Side Up – A&A Records/ Warner Music
ALEXANDRU ANDRIEŞ – Petala – A&A Records/ Warner Music.
PAOLO NUTINI – Sunny Side Up – A&A Records/ Warner Music
ALEXANDRU ANDRIEŞ – Petala – A&A Records/ Warner Music.
HIM, Davendra, Mauser şi Divine Muzak
HIM – Love in Theory and Practice (Chapters 1-13) – A&A Records/ Warner Music
DAVENDRA BANHART – What Will We Be – A&A Records/ Warner Music
MAUSER – Art-illery’s Band – A&A Records/ Warner Music
DIVINE MUZAK – Maison Skinny – Punch Records (Italia)
DAVENDRA BANHART – What Will We Be – A&A Records/ Warner Music
MAUSER – Art-illery’s Band – A&A Records/ Warner Music
DIVINE MUZAK – Maison Skinny – Punch Records (Italia)
The sound of money
Este ora 8 dimineața și sînt încă amețit de oboseală. Cele patru ore de somn agitat din timpul zborului cu avionul personal nu au avut darul de a-mi potoli oboseala cronică acumulată timp de o lună, perioadă în care am ocolit planeta de vreo două ori, cu ocazia celui mai mare turneu-festival de muzică desfășurat vreodată pe Pămînt.
Văru’ Relu faţă cu apartheidu’
Vărul Relu era un tip pe care îl îndrăgea tot familionul pentru că era haios şi simpatic şi, pe deasupra, mai era şi marinar. Fiecare întoarcere a lui dintr-un voiaj pe mările lumii era aşteptată cu nerăbdare de toate rubedeniile, cu mic, cu mare, pentru că niciodată vărul nu venea cu mîna goală.
O vară de neuitat
Vara lui 2002 a fost una teribil de caniculară. Pentru mine zăduful era şi mai mare fiindcă mă aprinsesem rău de tot după domnişoara L, care mă trata mai mult cu duşuri reci de indiferenţă – pentru a-mi domoli arşiţa – şi primea cu nepăsare încercările mele menite a-i cuceri inima. Într-o seară, după o întîlnire în Cişmigiu cu L, întîlnire care se sfîrşise cu o mică ciondăneală – drept care domnişoara îmi refuzase oferta de a o conduce acasă –, mă îndreptam cam abătut spre Universitate. Destul de cătrănit, nu eram totuşi atît de absent la ceea ce era în jurul meu.
Funesta zi de 27
Dacă ar fi să existe o zi anume, fixată în răboaje divine ca fiind ultima pentru această lume, cred că cea mai potrivită ar fi ziua de 27 ianuarie. Ce poate să aibă aşa de special această zi, ce o face atît de „mai altfel“ decît celelalte zile din an? Aş putea da o explicaţie foarte personală – pe 27 ianuarie 2007 mi-am rupt eu piciorul şi am ajuns pentru prima dată într-un spital, ocazie cu care am avut, nu de puţine ori în răstimpul celor şase săptămîni de zăcut pe acolo, sentimentul de „sfîrşit de lume“.
© 2010 Academia Catavencu, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.